Cristian Bichi: Fraude şi înşelătorii financiare online şi noi recomandări ale Autorităţilor Europene de Supraveghere

Autorităţile europene de supraveghere financiară au publicat recent, pe site-urile lor web, două fişe informative pentru a sprijini consumatorii în a se proteja de fraude şi înşelătorii financiare on-line legate de criptoactive şi serviciile de plăţi, precum şi pentru a explica cum inteligenţa artificială este utilizată din ce în ce mai mult în derularea unor astfel de practici, potrivit unui articol publicat pe site-ul Opinii BNR, din partea lui Cristian Bichi.

Potrivit articolului, publicarea celor două documente (în data de 15 decembrie 2025), însoţită de un scurt comunicat de presă, se bazează pe prevederi specifice ale mandatul autorităţilor sectoriale de supraveghere financiară (EBA, EIOPA, ESMA) ce ţin de promovarea transparenţei, simplităţii şi echităţii pe pieţele europene de produse şi servicii financiare pentru consumatori, inclusiv prin coordonarea iniţiativelor de educaţie financiară ale autorităţilor naţionale competente. La acest moment, fişele sunt disponibile numai în limba engleză, urmând ca ele să fie traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene (UE) şi reproduse de către autorităţile naţionale relevante, pentru o largă şi uşoară accesibilitate. În aşteptarea finalizării acestui demers, Cristian Bichi va prezenta o sinteză a recomandărilor cuprinse în documentele mai sus amintite.

Bichi continuă prin a spune că fişele informative subliniază că fraudele şi înşelătoriile on-line nu reprezintă o noutate, dar odată cu dezvoltarea de tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială (IA) şi blockchain, ele devin mult mai convingătoare şi greu de detectat. De exemplu, cei ce pun la cale înşelătorii se pot folosi acum de mesaje şi site-uri web false, de profile false ale unor celebrităţi şi chiar de imagini şi voci generate cu ajutorul IA ce dau impresia celor ce le recepţionează că acestea reprezintă sau, respectiv, aparţin unor persoane cunoscute (prieteni, membri ai familiei, parteneri de afaceri). Consecinţele pentru consumatori, după cum subliniează autorităţile europene de supraveghere financiară (în continuare AES), pot include pierderi financiare, furt de identitate, probleme juridice şi stress emotiv, mai este transmis în articol.

Conform informaţiilor din articol, faţă de noile posibilităţi de înşelăciune în mediul on-line, AES propun o abordare structurată pe patru paliere:

*menţinerea unei stări de alertă faţă de posibile fraude sau înşelătorii cu criptoactive;

*identificarea semnelor de alarmă şi recunoaşterea comportamentelor, mesajelor sau ofertelor suspecte;

*luarea de măsuri de protecţie personală şi a activelor personale;

*măsuri de întreprins în cazul în care cineva a căzut victimă unei fraude sau înşelătorii.

Recomandările AES de vigilenţă permanentă faţă de încercări de fraudă şi înşelătorii în mediul on-line cu criptoactive (cu sau fără implicarea IA), mai este transmis în articol, se bazează de bună seamă pe ideea că orice persoană care acţionează în acest spaţiu poate trece printr-o astfel de experienţă. Pe acest fundal, pentru conştientizare, fişele informative explică cele mai comune tipuri de înşelăciuni financiare, cum ar fi: phishing, scheme Ponzi, preluarea unor atribute ale identităţii unei alte persoane ("impersonation”), înşelătorii de tipul "investiţiilor romantice” ("romantic investment scam”), etc, a mai spus Bichi.

Fişele informative oferă consumatorilor sfaturi cum să recunoască comportamente, oferte sau mesaje suspecte, mai precizează Cristian Bichi, în articolul său. În categoria „steagurilor roşii” se înscriu unele deja clasice pentru domeniul investiţiilor financiare: promisiunile prea bune pentru a fi adevărate, cele ce garantează un randament rapid şi foarte ridicat, precum şi cele ce pun presiune pe prezumtivul investitor pentru a acţiona imediat (oferte limitate în timp). De asemenea, ar trebui privite cu circumspecţie ofertele nesolicitate, a mai relatat Bichi.

Strict legat de investiţiile derulate într-un mediu caracterizat prin avansuri tehnologice, a mai relatat Bichi, în articolul său, AES invită la reflecţii suplimentare faţă de aspecte cum ar fi:

*cereri de efectuare a plăţilor prin metode ce nu permit trasabilitate (de ex. criptoactive, carduri de debit preplătite, gift cards);

*o invitaţie de efectuare a unui click pe un link, de scanare a unui cod QR sau de descărcare a unei aplicaţii;

*o cerere de a trimite sau împărtăşi chei private sau liste de cuvinte ce permit accesul sau recuperarea portofelului digital;

*URL -uri incorecte sau suspecte;

*platforme de schimb (de criptoactive) necunoscute;

*fişiere ataşate suspecte/dintr-o sursă necunoscută, în special .exe, .scr, .zip , sau fişiere Office de tip .docm,.xlsm;

*site-uri web suspecte (de exemplu, situri care au aspect profesional, dar care nu au date de contact verificabile sau în cazul cărora lipsesc datele de înregistrare a societaţii într-un registru oficial);

*intonaţii care nu sună natural în cazul mesajelor vocale şi a imaginilor video însoţite de sunet;

*mişcări ale buzelor sau expresii faciale care nu sunt aliniate corect cu vorbirea sau fundal, luminozitate şi umbre care nu par a fi în concordanţă, în cazul mesajelor video.

Totodată, prin intermediul recentelor fişe informative, mai este transmis în articol, AES oferă consumatorilor recomandări privind măsurile ce pot fi luate pentru a preveni fraudele şi înşelăciunile în mediul on-line, cum ar fi: neîmpărtăşirea datelor şi informaţiilor personale şi bancare cu alte persoane, crearea obişnuinţei de a avea o perioadă de reflecţie înainte de a acţiona, verificarea surselor mesajelor, apelurilor şi linkurilor primite, păstrarea în siguranţă a dispozitivelor şi a cheilor private, precum şi evitarea divulgării de informaţii excesive despre investiţiile personale în media socială.

În ipoteza de mai sus, conform recomandărilor AES, cel mai mic numitor comun al reacţiilor la fraude/înşelăciuni cu criptomonede şi într-o lume a IA ar trebui să cuprindă măsuri cum ar fi: încetarea imediată a transferurilor către conturi suspecte pentru limitarea pierderilor, schimbarea imediată a parolelor pe toate dispozitivele şi aplicaţiile deţinute de victimă, contactarea cât mai curând posibil a furnizorului cripto sau, după caz, a băncii/societăţii financiare (pentru a explora opţiuni de îngheţare şi, unde este posibil, de inversare a tranzacţiilor), raportarea incidentului către poliţie sau autorităţile de supraveghere financiară competente. Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să acorde atenţie cazului aparte în care autorul fraudei contactează victima acesteia, pozând în autoritate publică ce se oferă să recupereze fondurile pierdute în schimbul unui comision. O astfel de ofertă reprezintă, în fapt, o încercare de nouă fraudă (aşa-zisa "recovery-room fraud”), ce se a impune a fi cunoscută de către persoanele deja prejudiciate, pentru a-şi lua măsuri de protecţie si a nu cădea iar în capcană, a spus Bichi.

Fişele informative analizate reprezintă un demers salutabil al AES de educaţie financiară a consumatorilor şi publicului larg din Uniunea Europeană, este concluzionat în articol. Este rândul acum ca alte entităţi la nivel naţional (autorităţi de supraveghere financiară, publicaţii economice, etc), inclusiv din România, să preia ştafeta şi să contribuie la diseminarea in extenso a informaţiilor conţinute în cele două documente, pentru a contribui pe această cale la asigurarea unei protecţii întărite a consumatorilor faţă de fraude şi înşelăciuni financiare on-line legate de criptovalute şi servicii de plăţi, într-o lume în care dezvoltarea accelerată a IA oferă noi oportunităţi în această privinţă.