Criză în lumea culturală: artiştii şi compozitorii contestă reorganizarea ORDA

Un proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Culturii pentru modificarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe a stârnit un val de proteste în rândul artiştilor şi compozitorilor. Aceştia atrag atenţia că demersul ar încălca Constituţia şi ar ameninţa direct funcţionarea organizaţiilor de gestiune colectivă, afectând implicit şi statul român.

• Ministerul Culturii: reformă pentru eficienţă şi coerenţă instituţională

Ministerul Culturii argumentează că reorganizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) într-un cadru instituţional unitar ar aduce beneficii clare: consolidarea autorităţii administrative şi legislative; reducerea costurilor prin eliminarea funcţiilor redundante şi a cheltuielilor administrative; întărirea controlului asupra organismelor de gestiune colectivă; simplificarea procedurilor pentru artişti şi creatori.

Instituţia mai subliniază că experienţa sa în domeniu - de la implicarea în Grupul de lucru pe Probleme de Proprietate Intelectuală, până la parteneriatele internaţionale cu OMPI - îi conferă legitimitatea de a coordona acest proces.

• Reacţia artiştilor: „Un atac fără precedent”

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, artiştii şi compozitorii solicită stoparea proiectului şi începerea unui dialog real. Aceştia avertizează asupra a trei mari pericole: Încălcarea Constituţiei - Legea 8/1996 fiind organică, nu poate fi modificată prin ordonanţă, ci doar printr-un proces parlamentar transparent; Desfiinţarea ORDA şi politizarea domeniului - transformarea într-o simplă direcţie subordonată Ministerului Culturii ar duce la birocraţie crescută şi la riscul numirilor pe criterii politice; Periclitarea drepturilor artiştilor - asociaţiile de gestiune colectivă, care asigură de peste 30 de ani recuperarea şi distribuirea drepturilor de autor şi contribuţiile fiscale aferente, ar fi puse în pericol.

„Prin acest proiect normativ toxic şi ostil, se doreşte distrugerea noastră instituţională şi prejudicierea atât a compozitorilor şi artiştilor, cât şi a statului român”, au transmis reprezentanţii CREDIDAM.

• Dimensiunea economică: aproape 30 de milioane de euro viraţi la buget

Organizaţiile de gestiune colectivă au reamintit că, doar în ultimii trei ani, prin activitatea lor, au fost virate către bugetul de stat aproape 30 de milioane de euro, reprezentând taxe, TVA şi contribuţii sociale. În opinia acestora, subminarea structurii existente ar afecta nu doar veniturile artiştilor şi compozitorilor, ci şi încasările fiscale ale României.

• O miză europeană şi un calendar-limită

Disputa are şi o dimensiune europeană: România are termen până la 18 noiembrie 2025, stabilit de Comisia Europeană, pentru eventuale modificări legislative. Artiştii subliniază că există timp suficient pentru dezbateri constituţionale şi consultări reale, fără a recurge la proceduri de urgenţă. Deşi Ministerul Culturii vorbeşte despre modernizare şi eficienţă administrativă, artiştii şi compozitorii denunţă un pericol existenţial pentru instituţiile care le protejează drepturile. Premierul Ilie Bolojan devine acum arbitrul acestei confruntări: de decizia sa depinde dacă proiectul va continua pe linia ordonanţei de urgenţă sau va fi retras în favoarea unui proces parlamentar şi consultativ. În lipsa unei soluţii de compromis, cultura română riscă să se confrunte cu una dintre cele mai tensionate crize instituţionale din ultimii ani, cu implicaţii nu doar artistice, ci şi juridice şi economice.