Datoria Chinei o depăşeşte pe cea a UE, pentru prima dată

Datoria publică a Chinei a depăşit-o pentru prima dată pe cea a Uniunii Europene (UE) în 2025, marcând o schimbare majoră în peisajul datoriei globale. De la criza financiară din 2008, SUA, China şi Europa au urmat căi foarte diferite în privinţa împrumuturilor. În timp ce Europa a menţinut creşterea datoriei relativ limitată, atât SUA, cât şi China au înregistrat o creştere rapidă - în special după 2020, conform unei analize visualcapitalist.com, care prezintă datoriile publice totale anuale ale SUA, UE şi China din 1995 până în 2025, în dolari americani (termeni actuali, neajustaţi la inflaţie), utilizând datele FMI.

În 2025, datoria publică a Chinei a ajuns la 18,7 trilioane de dolari, depăşind pentru prima dată totalul de 17,6 trilioane de dolari al UE. Dinamica subliniază cât de rapid au crescut împrumuturile Chinei în ultimele două decenii.

• Creştere rapidă a datoriei guvernamentale a SUA şi Chinei

În 2008, datoria guvernamentală a SUA se ridica la 10,9 trilioane de dolari, sumă aproximativ egală cu totalul de 10,7 trilioane de dolari al UE. În 2025, aceasta a crescut la 38,3 trilioane de dolari, depăşind UE cu 20,7 trilioane de dolari.

De la numai 1,2 trilioane de dolari în 2008, datoria publică a Chinei a crescut cu aproximativ 17% anual - suficient de rapid pentru a depăşi UE în mai puţin de două decenii. Din 2008, datoria publică a SUA a crescut cu aproximativ 7,7% pe an, comparativ cu aproximativ 3% pe an în cazul UE.

• Constrângeri fiscale în Europa

Deşi avansul mai lent al datoriei UE reflectă parţial o creştere nominală mai slabă în întregul bloc în comparaţie cu SUA şi China, aceasta este, de asemenea, un simptom al constrângerilor fiscale mai stricte impuse de bloc după criza datoriilor suverane din Europa, care a atins un vârf între 2010 şi 2012. În schimb, creşterea bruscă a datoriei Chinei a fost determinată de expansiunea creditului, de cheltuielile pentru infrastructură şi de creşterea susţinută de stat.

Între timp, SUA au combinat împrumuturile din perioada crizei cu deficite persistente, în special după 2020, ceea ce a făcut ca datoria să crească mult peste cea a Europei. Cu mai puţine constrângeri fiscale la nivel federal, Washingtonul a menţinut niveluri de cheltuieli mai ridicate - ceea ce explică de ce datoria SUA este acum mult peste cea a Chinei şi a UE.

• FMI: Economia SUA va accelera anul acesta, dar există riscuri provocate de taxele vamale şi creşterea datoriei

O economie americană ”dinamică” este pe punctul să înregistreze o creştere mai rapidă anul acesta, respectiv o scădere a ratei şomajului, însă datoriile ridicate ale bugetului federal ”reprezintă un risc tot mai mare pentru stabilitate”, arată un raport din februarie al Fondul Monetar Internaţional (FMI), citat de Reuters şi AP, potrivit Agerpres.

Evaluarea FMI privind cea mai mare economie mondială este în mare măsură pozitivă. Instituţia estimează că PIB-ul SUA va înregistra o creştere de 2,4% în 2026, de la un nivel 2,2% prognozat pentru 2025. În schimb, rata inflaţiei nu va reveni la ţinta de 2% a Rezervei Federale a SUA (Fed) până la începutul lui 2027.

Fed, care a redus dobânzile de trei ori în 2025, şi-ar putea permite să le reducă la aproximativ 3,4%, de la 3,6% în prezent. Dar, instituţia ar trebui să amâne reduceri mai mari, cu excepţia cazului în care se înregistrează ”o înrăutăţire materială” a pieţei muncii din SUA, a apreciat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

Statele Unite au fost ajutate de o creştere solidă a productivităţii. Dar Georgieva susţine că economia SUA ar fi avut o evoluţie mai bună fără taxele vamale impuse de preşedintele Donald Trump.

Politicile comerciale protecţioniste ale preşedintelui SUA ”ar putea reprezenta o frână a activităţii economice mai mare decât se estima”, se arată în raport.

FMI şi-a exprimat îngrijorarea faţă de nivelul datoriei guvernamentale a SUA, care ar urma să crească de la aproape 100% din PIB în 2025 la circa 110% din PIB până în 2031.

Departamentul Comerţului din SUA a anunţat recent că prima economie mondială a înregistrat, pe ansamblul anului trecut, o creştere de 2,2%, o încetinire faţă de avansul de 2,8% din 2024 şi de 2,9% din 2023.

PIB-ul SUA a crescut cu doar 1,4% în trimestrul al patrulea din 2025, pe fondul perturbărilor provocate de paralizia bugetară şi al moderării cheltuielilor de consum. Analiştii previzionează ca reducerile fiscale şi investiţiile în AI (inteligenţa artificială) să sprijine activitatea economică anul acesta.

În plus, analiştii se aşteptau la un avans anual de 3% al PIB-ului SUA în ultimele trei luni din 2025, după ce în trimestrul al treilea a fost înregistrată o expansiune de 4,4%, iar în trimestrul al doilea, de 3,8%.

Studiile sugerează că majorarea cheltuielilor de consum a fost condusă de gospodăriile cu venituri mai ridicate, datorită boom-ului de pe piaţa bursieră care a sporit bogăţia gospodăriilor. În contrast, consumatorii cu venituri medii sau mai reduse sunt afectaţi de majorarea costului vieţii, provocat de taxele vamale impuse de preşedintele Donald Trump, susţin economiştii, ceea ce creează aşa numita economie în formă de K.

Aceste evoluţii au creat ceea ce economiştii şi adversarii lui Trump au numit ”criza accesibilităţii”. Doar 181.000 de locuri de muncă au fost create anul trecut, cele mai puţine, exceptând pandemia, de la recesiunea din 2009 şi un declin sever faţă de un nivel de 1,459 milioane în 2024. Rata şomajului a crescut anul trecut la 4,3%, de la 4% în 2024.

Cheltuielile de consum, care sunt responsabile pentru două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut în trimestrul al patrulea din 2025 cu doar 2,2%, după un avans de 3,5% în precedentele trei luni.

Economiştii spun că aceste cheltuieli provin în special de la gospodăriile cu venituri mai ridicate şi vin în detrimentul economisirii, în condiţiile în care inflaţia a erodat puterea de cumpărare.