Datoria globală atinge noi recorduri, în condiţiile unor schimbări seismice

Creşterea datoriei globale s-a accelerat şi în trimestrul al doilea al acestui an, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 337,8 trilioane de dolari, după o creştere de 24,1 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 13,8 trilioane faţă de trimestrul precedent.

"Relaxarea condiţiilor financiare globale, susţinută de o depreciere a dolarului american şi de o politică monetară mai acomodativă a principalelor bănci centrale, inclusiv BCE, Banca Angliei, Banca Populară a Chinei şi Banca Naţională a Elveţiei, a fost unul dintre factorii cheie ai creşterii datoriei globale", se subliniază în raportul de la IIF, unde se mai arată că pieţele globale ale datoriilor se confruntă cu schimbări seismice, determinate de factorii demografici, deglobalizare, decarbonizare şi digitalizare .

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o scădere marginală, de 0,4 puncte procentuale faţă de primul trimestru al lui 2025, şi a ajuns la 323,7%, cel mai redus nivel din ultimele 22 de trimestre, cu circa 33 de puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).

Relativa stabilizare a poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri trimestriale a PIB-ului global nominal cu 4,4 trilioane de dolari, până la 104,3 trilioane de dolari, un nou nivel record.

Economiile avansate au avut cea mai mare contribuţie la creşterea trimestrială a datoriei globale, de 10,4 trilioane de dolari, un nou record al ultimelor trei decenii (vezi graficul 2), în timp ce la nivelul economiilor emergente creşterea datorilor cumulate a fost de circa 3,4 trilioane.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, datoriile economiilor emergente au crescut cu 8 trilioane de dolari, în timp ce datoriile economiilor dezvoltate au crescut cu 16,1 trilioane.

În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a continuat tendinţa descendentă şi a ajuns la 372,3% din PIB, cel mai redus nivel din ultimii 17 ani, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record în trimestrul secund al acestui an, de 242,4% din PIB, cu circa 27 de puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din trimestrul al doilea din 2025, de 24,1 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 8,1 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu un dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,34 dolari, după creşteri de 0,4, respectiv 0,35 dolari în cele două trimestrele anterioare.

Cele mai mari contribuţii la creşterea datoriei în perioada analizată au venit din partea Chinei, Franţei, Statelor Unite, Germaniei, Marii Britanii şi Japoniei, iar la nivel sectorial creşterea din primul semestru al anului 2025 s-a concentrat în datoria publică şi în sectorul corporativ nefinanciar. Raportul IIF mai arată că emisiunile de obligaţiuni cu rating speculativ au fost deosebit de puternice în SUA.

Pe fondul scăderii ponderii datoriei globale în PIB-ul global s-a remarcat accentuarea divergenţelor la nivel sectorial. În timp ce ponderea datoriei guvernamentale în PIB şi-a continuat creşterea şi a ajuns la circa 98%, povara datoriei pentru sectorul privat s-a menţinut pe o tendinţă de scădere şi a ajuns la circa 226,1% (vezi graficul 3).

Analiştii de la IIF avertizează că economiile dezvoltate se confruntă cu presiuni fiscale tot mai mari, însă "creşterea populismului, combinată cu remanierile frecvente ale guvernelor, a făcut din ce în ce mai dificil pentru factorii de decizie să ia deciziile dure necesare pentru a corecta cursul creşterii datoriei publice din ultimii ani".

Raportul mai arată că presiunile fiscale sunt amplificate de creşterea cheltuielilor cu dobânzile, creşterea costurilor asistenţei medicale din cauza schimbărilor demografice, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi pierderile economice tot mai mari cauzate de dezastrele naturale şi schimbările climatice.

Un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă şi creşterea dependenţei de împrumuturile pe termen scurt. Deşi "contribuie la menţinerea artificială a cifrelor datoriei la un nivel scăzut şi permite guvernelor să refinanţeze obligaţiile la costuri de împrumut mai mici în comparaţie cu datoria pe termen lung", după cum se arată în raportul IIF, această dependenţă conduce la creşterea semnificativă a riscului de refinanţare.

Mai mult, dependenţa guvernelor de împrumuturile pe termen scurt amplifică fenomenul dominanţei fiscale, reflectat prin intensificarea "presiunii politice asupra băncilor centrale de a menţine ratele dobânzilor la un nivel scăzut", ceea ce "ridicând semne de întrebare cu privire la menţinerea independenţei politicii monetare".

După ce subliniază că împrumuturile pe termen scurt sunt utilizate tot mai mult de guverne pentru finanţarea deficitelor bugetare, ceea ce implică o creştere semnificativă a riscului de refinanţare, raportul GDM de la IIF mai arată că valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă până la finalul anului 2025 la nivelul economiilor dezvoltate este de circa 11 trilioane de dolari, în timp ce economiile emergente se vor confrunta cu un necesar de refinanţare record, de circa 3,2 trilioane de dolari.