DECEMBRIE FINANCIARSacul lui Moş Ciucă: pensiile, alocaţiile pentru copii şi salariul minim majorate, bugetul pentru 2022 adoptat de Parlament

G.M.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 10 ianuarie

Sacul lui Moş Ciucă: pensiile, alocaţiile pentru copii şi salariul minim majorate, bugetul pentru 2022 adoptat de Parlament

Luna decembrie a debutat în plan financiar cu punerea în circulaţie de către BNR a primei bancnote pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu, cu o valoare de 20 de lei, imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm şi culoare predominant verde oliv.

În 19 decembrie, BNR arată într-un raport că tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei Covid-19 şi crizei energetice reprezintă un risc sistemic de nivel sever. Raportul BNR consemnează: "Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. (...) Contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale şi criza energetică menţin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. (...) Principalele riscuri privind creşterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene), precum şi de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice".

Cu toate acestea, BNR precizează că rezultatele exerciţiilor de testare la stres a solvabilităţii şi lichidităţii arată menţinerea abilităţii sectorului bancar de a gestiona principalele riscuri care s-ar putea materializa în contextul unor evoluţii macroeconomice de o severitate ridicată, mai arată BNR.

În 2 decembrie, Comisia Europeană a plătit în contul Ministerului Finanţelor Publice avansul de 1,8 miliarde de euro din PNRR, plan ce conţine 15 componente, 507 jaloane, 64 de reforme şi 107 investiţii.

De altfel, ultima lună a anului trecut a fost una activă pentru noul guvern învestit, care a luat o serie de măsuri menite să pună în implementare programul aprobat de Parlament, printre acestea numărându-se aprobarea pachetului social şi aprobarea bugetului de stat pentru anul 2022.

Ordonanţa-trenuleţ pune ordine în finanţele publice pentru anul 2022

În 15 decembrie, guvernul a aprobat implementarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pachetului social propus în programul de guvernare.

Prin două ordonanţe de urgenţă, Cabinetul Ciucă a aprobat majorarea alocaţiei de stat pentru copii, instituirea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, majorarea cu 25% a pensiei minime, creşterea cu 10% a punctului de pensie, iar ulterior a decis şi acordarea unui sprijin în luna ianuarie, pentru sezonul rece, persoanelor al căror venit lunar nu depăşeşte 1600 lei. Tot în 15 decembrie consemnăm prima demisie din Cabinetul Ciucă, în urma unui scandal de plagiat. Florin Roman, ministrul digitalizării, îşi înaintează demisia. În 17 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis ia act de demisia lui Roman şi îl numeşte interimar pe Virgil Popescu.

După două zile, în 17 decembrie, Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă-trenuleţ privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative. Prin actul normativ se prorogă cu un an acordarea indemnizaţiilor speciale pentru aleşii locali, aplicarea legii statutului personalului feroviar, sunt îngheţate salariile bugetarilor, cu excepţia cadrelor medicale şi cadrelor didactice.

Prin acelaşi act se majorează de la 150 de lei la 300 de lei plafonul neimpozabil şi care nu se cuprinde în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii, cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaţilor cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie şi cele oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie. De asemenea, este eliminată facilitatea de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

În privinţa taxei pe valoarea adăugată, ordonanţa-trenuleţ stabileşte că, începând cu 1 ianuarie 2022, se aplică o cotă de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, atât pentru populaţie, cât şi pentru şcoli şi spitale şi alte instituţii publice, pentru atenuarea impactului creşterii preţurilor. Măsura are aplicabilitate timp de cinci luni, între 1 noiembrie 2021 şi 31 martie 2022. Prin acelaşi act normativ, Guvernul a reincriminat ca evaziune fiscală reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata în termen de 60 de zile de la data scadentă a impozitelor şi/sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă. Măsura se va aplica începând cu 1 martie 2022.

Actul normativ mai prevede că, în cursul anul 2022, valoarea punctului de amendă este aceeaşi cu valoarea din 2021.

Buget aprobat pe repede-înainte

Guvernul Ciucă a aprobat, în 20 decembrie, proiectul de lege privind bugetul de stat şi proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022, acte normative care au fost dezbătute şi adoptate pe repede-înainte de noua majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR în comisiile parlamentare reunite în 21 şi 22 decembrie şi în plenul reunit din 23 decembrie.

Din cele peste 7000 de amendamente, din care 4225 de amendamente depuse de reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor, au fost adoptate doar câteva: suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu fonduri pentru renovarea bisericilor, bani pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei, suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru o serie de investiţii de infrastructură locală. Aleşii au respins toate amendamentele formulate de USR, formaţiune care a atacat legea bugetului de stat la Curtea Constituţională. În 28 decembrie, CCR a respins contestările depuse de USR, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în aceeaşi zi legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Bugetul pentru anul 2022 este configurat pe o creştere economică de 4,6%, un Produs Intern Brut de 1317 miliarde de lei, o inflaţie medie anuală de 6,5% şi un câştig salarial mediu brut de 6095 lei pe lună.

Veniturile bugetare la bugetul general consolidat sunt estimate, în termeni cash, la 33,4% din PIB, iar cheltuielile bugetare la bugetul general consolidat sunt estimate la 39,2% din PIB. Bugetul pentru anul 2022 prevede o alocare de 88,78 miliarde lei pentru investiţiile publice, ceea ce reprezintă 6,7% din PIB şi 17,2% din totalul cheltuielilor din anul curent.

Deficitul bugetar cash ar urma să fie menţinut în termenele agreate cu Comisia Europeană, în procedura de deficit excesiv, respectiv 5,84% din PIB pentru anul 2022, iar deficitul bugetar ESA la 6,24% din PIB, în timp ce deficitul structural se va situa la 5,71% din PIB.

După adoptarea de Parlament a bugetului de stat, Guvernul a decis, în 28 decembrie, prelungirea Programului IMM Invest şi a Subprogramului Agro IMM Invest, care beneficiază de un plafon pentru anul 2022 de 10 miliarde lei. Deoarece pe lângă această sumă se adaugă şi fondurile europene din PNRR şi cadrul financiar european multianual 2021-2027, guvernul a ridicat plafoanele pentru programul Agro IMM Invest. Drept urmare, IMM-urile cu activitate în sectorul pescuitului şi acvaculturii vor beneficia fiecare de un plafon maxim de sprijin de 345.000 de euro, cele care au activitate în domeniul producţiei primare de produse agricole vor avea un plafon de 290.000 de euro, în timp ce IMM-urile din sectorul alimentar vor fi sprijinite fiecare cu maximum 2,3 milioane de euro.

Discuţii sterile despre certificatul verde, relaxări de sărbători

În condiţiile în care pandemia a cunoscut o oarecare acalmie în cursul lunii decembrie, autorităţile centrale au evitat să introducă obligativitatea certificatului verde Covid-19 la locul de muncă ca o măsură de prevenţie în faţa ameninţării variantei Omicron din valul al cincilea al pandemiei, mai ales că s-au confruntat şi cu opoziţia dură în Parlament a AUR, dar şi cu protestul organizat de formaţiunea politică în 21 decembrie, când simpatizanţii săi au forţat intratrea în curtea Palatului Parlamentului.

Deşi ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a întocmit o iniţiativă de act normativ privind certificatul verde la locul de muncă, liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Florin Cîţu, nu au căzut de acord cu privire la trimiterea acesteia către Parlament, atât timp cât pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, se află proiectul legislativ iniţiat de actualul preşedinte al Senatului pe vremea când era premier, împreună cu mai mulţi miniştri din cabinetul său interimar.

Cu toate acestea, Guvernul a introdus începând cu 20 decembrie obligativitatea persoanelor care intră în ţară de completare a formularului digital de localizarea pasagerilor, document adoptat la nivelul a 19 state din Uniunea Europeană. Pe baza datelor din formular, direcţiile de sănătate publică vor putea identifica şi lua legătura mai uşor cu persoanele care au intrat în contact, în timpul călătoriei, cu un cetăţean infectat cu virusul Sars-Cov-2. Formularul trebuie completat de toate persoanele care intră în România şi călătoresc cu avionul, trenul, mijloace de transport rutiere sau navale.

CCR se consideră mai presus de dreptul UE

Ultima lună a anului trecut mai consemnează frământările din justiţie, domeniu în care Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 13 decembrie, sancţionarea magistraţilor incomozi, adică a celor care s-au opus în perioada 2017-2019 modificărilor operate de PSD la legile justiţiei, înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, prelungirii interimatului la şefia Inspecţiei Judiciare şi unor decizii emise de Curtea Constituţională şi care au sesizat cu privire la aceste aspecte atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Printre magistraţii sancţionaţi disciplinar de CSM se numără şi judecătorul Cristian Dănileţ, care a fost exclus din magistratură din cauza unor postări pe reţelele de socializare. Toţi magistraţii sancţionaţi au atacat decizia CSM la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După acest incident, în 21 decembrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că supremaţia dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetaţi disciplinar. CJUE arată, de asemenea, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este "obligatoriu în toate elementele sale" pentru România. "Dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curţii Constituţionale să fie obligatorii pentru instanţele de drept comun, cu condiţia ca independenţa acestei curţi, în special faţă de puterile legislativă şi executivă, să fie garantată. În schimb, acest drept se opune ca răspunderea disciplinară a judecătorilor naţionali să fie angajată prin orice nerespectare a unor asemenea decizii", a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată după ce Înalta Curte de Casaţie s-au adresat CJUE pentru a clarifica dacă instanţa supremă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind compunerea nelegală a completurilor de 3 şi 5 judecători.

Hotărârea emisă de CJUE a fost criticată în 23 decembrie de Curtea Constituţională a României, care a precizat, într-un comunicat de presă, că deciziile sale "nu au vizat nici crearea unei impunităţi cu privire la faptele ce constituie infracţiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupţie şi nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracţiuni".

"Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt şi rămân general obligatorii", se arată în comunicatul de presă emis de CCR.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

14 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9432
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3142
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7342
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9246
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.8267

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
unicornulvesel.ro
erfi.ro
spotmedia.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro