Deficitul bugetar s-a redus la 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului 2025

Execuţia bugetului general consolidat la finalul lunii aprilie 2025 indică o uşoară îmbunătăţire a poziţiei fiscale faţă de perioada similară a anului trecut. Deficitul s-a situat la 55,97 miliarde de lei, echivalentul a 2,95% din PIB, comparativ cu 57,29 miliarde de lei, adică 3,25% din PIB în 2024, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Această ajustare a fost posibilă în contextul unei dinamici favorabile a veniturilor publice, care au totalizat 199,92 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Majorarea a fost susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiile de asigurări sociale şi accize. Veniturile din impozitul pe venit au înregistrat o evoluţie remarcabilă, ajungând la 19,62 miliarde de lei, pe fondul unei creşteri anuale de 25,8%. Aceasta a fost determinată în special de o dublare a încasărilor din impozitul pe dividende, ca urmare a distribuirii profiturilor aferente anului 2024, impozitate cu 8%.

Contribuţiile de asigurări au crescut cu 10,2%, până la 67,69 miliarde de lei, ritm inferior dinamicii fondului total de salarii din economie, în condiţiile în care transferul către pilonul II de pensii a fost mai ridicat decât anul trecut. De asemenea, încasările nete din taxa pe valoarea adăugată au fost de 39,04 miliarde de lei, cu doar 1,2% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, o evoluţie temperată, influenţată de rambursări de TVA mai ridicate şi de un efect de bază consistent.

Accizele au generat venituri de 15,91 miliarde de lei, cu aproape o treime peste nivelul din 2024, susţinute de avansul încasărilor din accizele pentru tutun şi produse energetice. Veniturile nefiscale au fost de 16 miliarde de lei, în timp ce fondurile rambursate de Uniunea Europeană au scăzut la 14,11 miliarde, marcând o contracţie anuală de 7,3%.

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat plăţi totale de 255,89 miliarde de lei, în creştere cu 6,6% în termeni nominali, însă în uşoară scădere ca pondere în PIB, de la 13,6% în 2024 la 13,5% în 2025. Cheltuielile de personal au ajuns la 56,55 miliarde de lei, cu 12,4% mai mari decât anul trecut, reprezentând 3,0% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au menţinut aproape constante, cu o creştere de doar 0,8%, dar cu un avans de 5,4% la bugetul CNAS, pentru decontarea medicamentelor compensate şi gratuite, precum şi pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate.

Dobânzile aferente datoriei publice au generat un efort bugetar de 20,42 miliarde de lei, cu 6,64 miliarde peste nivelul înregistrat în primele patru luni ale anului 2024, ceea ce reflectă presiunea tot mai accentuată exercitată de costurile de finanţare. Cheltuielile cu asistenţa socială au însumat 85,62 miliarde de lei, în creştere cu 2,3%, influenţate de recalcularea pensiilor publice în baza Legii 360/2023, aplicabilă de la 1 septembrie 2024, dar şi de schemele de compensare a facturilor la energie, care au însumat 1,55 miliarde de lei.

Subvenţiile au însumat 4,92 miliarde de lei, fiind direcţionate către transportul public de călători, sprijinirea agricultorilor şi acoperirea consumului de energie al consumatorilor noncasnici. Alte categorii de cheltuieli, precum bursele pentru elevi şi studenţi, sprijinul acordat cultelor sau despăgubirile civile, au însumat 6,45 miliarde de lei.

Investiţiile publice, incluzând atât cheltuielile de capital cât şi programele finanţate din surse interne şi externe, s-au situat la 32,41 miliarde de lei, cu 3,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent. Totuşi, cheltuielile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost în scădere cu 5,7%, semnalând o posibilă întârziere în absorbţia fondurilor europene disponibile.

În ansamblu, execuţia bugetară din primele patru luni ale anului 2025 confirmă o consolidare fiscală moderată, obţinută prin creşterea veniturilor curente şi o gestionare prudentă a cheltuielilor, în special în zona investiţiilor. Totuşi, presiunile exercitate de dobânzile tot mai ridicate şi de măsurile sociale aflate în derulare continuă să limiteze spaţiul fiscal disponibil în perioada următoare.