Deputaţii francezi au respins vineri, în Adunarea Naţională, impunerea unei taxe pe cele mai mari averi ale ţării, una dintre revendicările socialiştilor în schimbul sprijinirii guvernului lui Sebastien Lecornu, ceea ce pune în pericol continuitatea administraţiei sale, transmite AFP.
Parlamentarii sunt angajaţi în dezbateri dificile pentru a ajunge la un compromis asupra acestei probleme complexe, care se dovedeşte a fi o adevărată bătaie de cap într-un peisaj politic extrem de fragmentat, lipsit de o majoritate clară în Adunarea Naţională de la dizolvarea acesteia în iunie 2024 de către preşedintele Emmanuel Macron.
Aşa-numita taxa Zucman, susţinută de stânga şi care viza stabilirea unui impozit minim de 2% pe activele care depăşesc 100 de milioane de euro, a fost respinsă de 228 de membri ai parlamentului, faţă de 172 care au votat pentru această taxă.
Propunerea se inspiră din lucrările discretului economist Gabriel Zucman, pe care stânga îl consideră un susţinător al justiţiei fiscale, iar dreapta şi liberalii îl văd ca pe un adversar al corporaţiilor, ceea ce i-a atras chiar critici din partea patronului LVMH (cel mai mare grup mondial de bunuri de lux, cu sediul în Franţa - n.r.), care l-a numit „pseudo-academician”.
Membrii Parlamentului au respins, de asemenea, o versiune de compromis a acestei taxe, propusă de socialişti.
„Mă tem că intransigenţa dumneavoastră vă pune pe o pistă greşită”, a denunţat deputatul socialist Boris Vallaud. Liderul parlamentarilor socialişti a cerut apoi un vot pentru reinstaurarea impozitului pe avere (ISF), care a fost abolit în 2017.
Dreapta, în schimb, a fost încântată. „Suntem împotriva creşterilor de impozite care vor elimina locuri de muncă şi vor distruge activitatea economică”, a reacţionat Laurent Wauquiez, liderul grupului parlamentar Les Republicains (LR).
Lecornu a respins existenţa unei „taxe miraculoase pentru a restabili echitatea fiscală” şi le-a cerut miniştrilor săi să-i convoace pe reprezentanţii grupurilor politice pentru a încerca să găsească un compromis şi să convină asupra unui buget pentru 2026.
Guvernul minoritar, al patrulea în mai puţin de un an şi jumătate şi al şaselea de la realegerea lui Macron în mai 2022, a promis că va lăsa decizia finală parlamentului. Însă găsirea unui compromis rămâne foarte dificilă între o tabără prezidenţială fracturată, o stângă plină de tensiuni şi o extremă dreaptă în favoarea unei uniuni a dreptei.
Presiunea este intensă, având în vedere termenele extrem de strânse şi îngrijorările în creştere cu privire la starea finanţelor publice în a doua cea mai mare economie a UE, a cărei datorie a ajuns la 115% din PIB.
Deşi a insistat asupra necesităţii unor economii semnificative, prim-ministrul trebuie, prin urmare, să facă concesii, cu riscul de a nu furniza la timp statului francez un buget sau de a fi înlăturat la fel ca predecesorii săi.
Pentru a-i convinge pe socialişti să nu-l înlăture de la putere, Sebastien Lecornu a fost deja de acord să suspende reforma pensiilor, care a fost adoptată cu mare dificultate în 2023 - o măsură aprobată vineri de o comisie parlamentară.
Confruntat cu furia mocnită a stângii după voturile de vineri, el şi-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a renunţa la îngheţarea pensiilor şi a alocaţiilor sociale, printre cele mai contestate măsuri din acest ciclu bugetar, a căror eliminare a fost aprobată simultan de Comisia pentru Afaceri Sociale.
Guvernul spera să realizeze economii de până la 3,6 miliarde de euro în urma acestor măsuri şi ar putea compensa acest lucru, cel puţin parţial, printr-o creştere a Contribuţiei Sociale Generale (CSG) pe avere.
Pentru Sebastien Lecornu, scopul este de a evita o moţiune de cenzură din partea Partidului Socialist (PS), care îşi menţine controlul şi îl îndeamnă să „caute în continuare un compromis” sau să se „întoarcă la urne”. În acest stadiu, „nu există nicio posibilitate de a adopta acest buget”, a declarat liderul socialist, Olivier Faure.
Dacă Parlamentul nu votează în termenul alocat, guvernul poate implementa bugetul prin decret. De asemenea, poate fi adoptată o lege specială care să permită statului să continue colectarea taxelor existente anul viitor, în timp ce cheltuielile sale sunt îngheţate, până la adoptarea unui buget definitiv.
















































1. Zucman are dreptate pana la un anumit nivel
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2025, 14:45)
de exemplu in Romania taxarea este de 28 % cifre oficiale , salariatii sunt taxati direct cu 41,5 % ( CAS,CASS, Impozit pe venit) la care se adauga 2,25 % CAM ( Comision accidente de munca ) in total 43,75% nu mai socotim accizele si TVA -ul din produsele cumparate pentru ca depasim 60% , bun cum de media taxarii este de doar 28 % ? asta inseamna ca sunt foarte mute scutiri de taxe ,421 .000 de speciali o sleatca de paraziti ,nu platesc CASS,Impozit pe masina ,impozit pe locuinta,au gratuitte la medicamente,gratuitate la statiuni ,bilete CFR primesc in plus si o bonificatie de 1.760-2.200 lei lunar repet doar o gasca de paraziti ,daca mai socotim si cei 900.000 de persoane cu handicap sunt sate intregi de handicapati au probleme cu ochii ,dar toti conduc automobile fara niciun fel de probleme ,
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2025, 15:37)
posibil sa fie unii ce se fac ca nu vad sa ia alocatia de handicapat, dar mai avem si alti chiori in Romania, cei ce nu vad ca unul cu salariu de 3000-5000 de euro/luna isi ia tot odata la cativa ani masina de peste suta de mii, altul cu venit declarat de 11.000 eur/ luna isi ia 2 apartamente cash in dubai de 1 milion eur/buc. Adica , matematica? toate declaratiile de avere sunt exact asa, matematica nu da , 1+1=20 la unii.