Descoperire: oază biologică dincolo de lumină

O echipă de cercetători chinezi a realizat o descoperire impresionantă în adâncurile nord-vestului Pacificului, acolo unde lumina soarelui nu pătrunde şi condiţiile sunt considerate extreme pentru viaţă. În timpul unei serii de scufundări în fosele Kurile-Kamceatka şi Aleutină, oamenii de ştiinţă au identificat ecosisteme înfloritoare formate din organisme care nu trăiesc pe baza fotosintezei, ci printr-un proces rar întâlnit: chimiosinteza, informează AFP. Într-o lume unde cele mai multe fiinţe se bazează pe energia solară, aceste comunităţi demonstrează o adaptare unică. Viermi tubulari coloraţi şi scoici albe îşi trag energia din fluidele bogate în metan şi hidrogen sulfurat, scurse din adâncurile scoarţei oceanice.

• Ecosisteme la adâncimi abisale

Ecosistemele descoperite se află la adâncimi impresionante, cel mai profund fiind localizat la 9.533 de metri sub nivelul mării - mai adânc decât înălţimea vârfului Everest. Potrivit specialiştilor, aceste comunităţi nu sunt doar rare, ci şi uimitor de diversificate şi abundente. „Ceea ce face ca descoperirea noastră să fie revoluţionară nu este doar adâncimea, ci şi bogăţia vieţii”, a declarat Mengran Du, expertă în geochimie marină, în revista Nature . Ea a comparat comunităţile cu „oaze vibrante în deşertul adâncurilor marine”.

• Călătorie în zona hadală

Cercetarea a fost realizată cu ajutorul submersibilului Fendouzhe, unul dintre puţinele vehicule capabile să ajungă în zona hadală, acolo unde plăcile tectonice ale Pământului se suprapun într-un proces geologic cunoscut drept subducţie. Acolo, în întunericul şi frigul absolut, s-au identificat cele mai adânci şi extinse comunităţi chemiosintetice cunoscute până acum. Ecosistemele sunt dominate de două tipuri de organisme: viermi tubulari de 20-30 cm şi scoici albe de până la 23 cm. Unele dintre ele ar putea reprezenta specii încă nedescrise.

• Viaţă dincolo de limitele Pământului?

Pe lângă aceste fiinţe care se hrănesc cu substanţe chimice, au fost observate şi organisme mai familiare, cum ar fi anemonele-de-mare sau castraveţii-de-mare, care se bazează pe materie organică căzută din zonele superioare ale oceanului. Această descoperire ridică şi întrebări legate de posibilitatea existenţei vieţii extraterestre. Cercetătorii consideră că ecosisteme similare ar putea exista şi în oceanele de pe alte corpuri cereşti - acolo unde metanul şi hidrogenul sunt prezenţi, cum e cazul lunilor lui Saturn sau Jupiter.

• Explorarea extremelor

Fosele Kurile-Kamceatka şi Aleutină sunt printre cele mai adânci şi mai puţin explorate regiuni marine ale lumii. Deşi Groapa Marianelor rămâne cel mai adânc punct de pe planetă, explorările efective sunt rare, din cauza condiţiilor extreme: presiune uriaşă, temperaturi scăzute şi izolare totală. După pionierii din 1960, doar cineastul James Cameron a mai coborât solo în Groapa Marianelor, în 2012. La acea vreme, el descria peisajul de pe fundul oceanului drept „extraterestru şi dezolant”.

• O nouă frontieră a cunoaşterii biologice

„Este ca şi cum am fi descoperit o lume ascunsă, cu legi proprii şi creaturi ce sfidează logica biologică a vieţii de la suprafaţă”, a concluzionat Mengran Du.

Această cercetare deschide noi perspective asupra adaptabilităţii vieţii şi asupra potenţialului de a o descoperi în cele mai neobişnuite locuri ale universului. Oamenii de ştiinţă subliniază nevoia de a continua explorarea zonelor extreme ale planetei, acolo unde, în mod surprinzător, viaţa nu doar supravieţuieşte, ci şi prosperă.