Din ce creşte economia?

Dragoş Cabat, analist efin.ro
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 octombrie 2011

Din ce creşte economia?

Ministrul de Finanţe a confirmat recent cele declarate anterior de FMI şi astfel se poziţionează "strategic" în teritoriul prudenţei: prognoza de creştere economică a României pentru 2012 va fi scăzută de la 3,5 - 4% către 2%.

Teoretic, de vină sunt economiile din UE către care România exportă - pentru că exportul a fost motorul ieşirii din recesiunea al României şi este aşteptat să fie în continuare principalul domeniu care să asigure creşterea economică. Pare simplu, chiar simplist. Desigur, reprezentanţii guvernului folosesc momentul pentru a-şi exprima determinarea de a continua programul de investiţii conform planului (doar atragerea fondurilor de la UE şi proiectele de infrastructură sunt elemente economice aflate pe agenda politică a oricărui partid).

În plus, anul 2012 este unul electoral şi oricât ar încerca să ne convingă politicienii că vor ţine în frâu cheltuielile bugetare (afirmaţie mai degrabă destinată să justifice faptul că nu vor fi mărite salariile în domeniul public, vor fi sperăm, îngheţate angajările - mai ales cele pe criterii politice - şi cu siguranţă nu se "umblă" prea mult în sensul majorării pensiilor), cu siguranţă că ceva bani pentru "investiţii de faţadă" vor fi alocaţi.

Vorbim desigur de acele investiţii care asigură o cheltuire cât mai ambiguă a banilor, astfel încât o parte dintre ei să poată finanţa în linişte campaniile electorale: asfaltări de străzi deja modernizate în anii re-cenţi, plantarea de floricele de sezon şi iarbă în pragul iernii şi evident schimbarea acestora cu unele proas-pete la fiecare săptămână, marcaje pi-etonale, amenajarea parcurilor şi toate acele "investiţii" care sunt făcute din bugete locale şi/sau centrale, se văd de către electorat şi nu se pot cuantifica exact în termeni monetari... Cu toate acestea, micile "cosmetizări" deşi pot ajuta în alegeri, nu asigură cumulat decât o creştere economică de sub 0,5%, chiar şi cu tot cu efectul indirect de stimulare a domeniului privat.

Teoria scăderii exporturilor pe seama problemelor importante din UE nu este perfect validă. Până la urmă, produsele româneşti exportate în ţările Uniunii (Germania, Italia, Franţa şi Spania fiind parteneri comerciali importanţi ai ţării noastre) nu sunt dintre cele mai avansate tehnologic şi în consecinţă nici printre cele mai scumpe posibil. Aşadar aceste produse pot constitui pur şi simplu produse de înlocuire pentru unele "indigene" din ţările respective sau pentru importuri din alte ţări ale UE (la fel de afectate de criză) sau din alte zone ale lumii. Dacă criza din zona euro nu va atinge un prag critic, după care consumatorii acestor ţări vor înceta să mai cumpere bunuri de consum, chiar şi ieftine, este posibil ca ea să reprezinte în fapt un element benefic pentru exporturile României.

Ceea ce este îngrijorător la evoluţia macroeconomică a zonei euro, din punctul nostru de vedere, este dorinţa şi abilitatea investitorilor privaţi din aceste ţări de a investi în ţara noastră (în proiecte noi sau pur şi simplu majorarea sumelor deja alocate în trecut proiectelor de investiţii de la noi). O recesiune importantă (pe care eu o consider mai puţin probabilă decât mulţi alţi analişti) ar reduce considerabil apetitul investiţional şi planurile de expansiune ale companiilor europene, mai ales ale companiilor mici şi mijlocii. Recesiunea ar prelungi şi o altă problemă care afectează creşterea economică din România: scăderea numărului de salariaţi români în străinătate (angajaţi legal sau nu).

Mai puţini "căpşunari" înseamnă sume mai mici de bani trimişi acasă la familii, deci o cerere de consum - în special pentru cei din provincie şi cu venituri modeste - scăzută. După cum am mai spus, nu este o ţintă de dorit în acest moment în România creşterea economică bazată pe consumul intern excesiv; cu toate aces-tea, un nivel decent al consumului (care s-ar traduce printr-o creştere anuală de 1-2%) ar fi de dorit. Iar consumul intern este susţinut de românii din străinătate, aşadar de creşterea economică în zona euro.

Alte motoare ale creşterii ar fi domeniul serviciilor şi construcţiile. Din păcate, în aceste sectoare nu stăm tocmai bine. Ca o dovadă că economia României nu se află încă la un nivel de dezvoltare suficient, sectorul serviciilor nu are poziţia de lider în stimularea creşterii, în timp ce construcţiile vor reporni probabil tot pe baze speculative.

În concluzie, revizuirea creşterii la 2% este mai degrabă un joc de-a prudenţa decât o analiză de impact, în opinia mea. Iar girul FMI pe datele estimate nu înseamnă decât faptul că şi organismele internaţionale doresc să fie "acoperite" atunci când fac previziuni despre evoluţiile economice din UE.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro