Dobânzile din zona euro cresc accelerat pe fondul deteriorării perspectivelor fiscale

Situaţia fiscală a guvernelor din Europa reprezintă o sursă tot mai puternică de îngrijorare pentru pieţele financiare, în condiţiile adâncirii crizei energetice după începerea noului război din Golf.

"Obligaţiunile au fost afectate în această lună, deoarece traderii s-au grăbit să parieze pe creşterea ratei dobânzii de referinţă de către Banca Centrală Europeană de trei ori în acest an pentru a limita o explozie aşteptată a inflaţiei", scrie Financial Times.

Primul semnal a venit de la Isabel Schnabel, membru al conducerii executive a BCE, care a declarat că "spectrul inflaţiei a revenit". Apoi a subliniat că BCE nu trebuie să grăbească o eventuală decizie de majorare a dobânzilor, deoarece trebuie analizate datele pentru a observa efectele inflaţioniste de ordinul al doilea, după cum mai arată FT.

Declaraţii similare au venit şi de la Madis Muller, guvernatorul Băncii Naţionale a Estoniei şi membru al Consiliului guvernatorilor BCE, care a declarat pentru Econostream că banca centrală ar putea fi nevoită să aştepte publicarea efectelor inflaţiei de ordinul al doilea înainte de a efectua orice ajustare a politicii monetare.

Muller nu exclude, însă, ca BCE să nu aştepte până când efectele vor deveni vizibile pentru a majora dobânzile de referinţă, deoarece menţinerea preţurilor energiei la un nivel ridicat mai multe săptămâni creşte foarte mult probabilitatea unor astfel de efecte.

"Nu aş fi surprins dacă, până la următoarea reuniune de politică monetară, preţurile ridicate la energie ar apărea deja mai pe scară largă în preţurile altor bunuri şi servicii", a precizat guvernatorul Băncii Naţionale a Estoniei.

Profesorul Thorsten Polleit, preşedintele Institutului Mises din Germania susţine că o decizie de majorare a dobânzilor va avea efecte foarte grave asupra economiilor din Europa.

În opinia sa, o noua criză energetică la nivel continental este rezultatul direct al politicilor energetice din ultimii ani, care au afectat puternic aprovizionarea cu energie, în timp ce blocarea Strâmtorii Ormuz nu face decât să amplifice efectele negative, dar nu este cauza principală.

Efectele unui astfel de şoc masiv asupra ofertei nu pot fi atenuate prin simpla majorare a dobânzilor.

Dimpotrivă, "prin majorarea dobânzilor, BCE va transforma o criză majoră într-o catastrofă", după cum scrie profesorul Polleit pe contul său de Twitter, iar pasul următor va fi "începerea unei relaxări cantitative la scară mare pentru a menţine lichiditatea guvernelor din zona euro". În ciuda acestor măsuri, "rezultatul va fi o recesiune profundă pe fondul unei inflaţii foarte ridicate".

Vânzările masive ale obligaţiunilor guvernamentale din zona euro arată că investitorii nu sunt dispuşi să mai aştepte semnalele şi deciziile Băncii Centrale Europene.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani ale principalelor economii din zona euro au crescut accelerat de la începerea noului război din Golf.

Obligaţiunile Germaniei au înregistrat un randament de 3,096% la sfârşitul săptămânii trecute, cel mai ridicat din ultimii 15 ani, în timp ce randamentul obligaţiunilor de 10 ani ale Franţei a crescut până la 3,834%, cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani (vezi graficul).

FT scrie că "obligaţiunile guvernamentale din zona euro se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe luni din ultimul deceniu şi împing costurile de împrumut pentru unele ţări la maxime multianuale".

Tomasz Wieladek, director de strategie macroeconomică pentru Europa la T Rowe Price, a declarat pentru cotidianul financiar că "investitorii încep să realizeze că ne îndreptăm către un amestec de creştere economică mai scăzută şi inflaţie mai mare, combinate cu mai multe stimulente fiscale şi cheltuieli guvernamentale mai mari"

Pe de altă parte, administratorii unor fonduri de investiţii au precizat pentru FT că avansul randamentelor pe termen lung este amplificat de efectele negative aşteptate la nivelul finanţelor publice, ca urmare a măsurilor guvernamentale anunţate pentru protejarea consumatorilor în faţa creşterii preţurilor.

Deteriorarea semnificativă a situaţiei fiscale este scenariul luat în considerare şi la nivelul băncii de investiţii Natixis CIB, conform declaraţiilor directorului de cercetare al instituţiei preluate de Financial Times, în condiţiile în care analişti de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Institutul Bruegel au avertizat că spaţiul de manevră este acum mult mai restrâns în comparaţie cu criza energetică din 2022 - 2023.

"Guvernele europene se confruntă cu restricţii fiscale mari, avem multe necesităţi concurente, nu în ultimul rând cheltuieli pentru apărare, iar bugetele publice sunt sub o mare presiune", a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la Bruegel, pentru FT, iar apoi a subliniat că "nu văd un spaţiul fiscal suficient pentru a pune în aplicare măsuri aşa cum a fost cazul în 2022 şi 2023".

Problema spaţiului fiscal este deosebit de acută în special pentru ţările cu grad mare de îndatorare, precum Italia sau Franţa, fiind reflectată şi de creşterea accelerată a spread-ului faţă de randamentele obligaţiunilor Germaniei.

Pentru obligaţiunile de 10 ani ale Italiei, spread-ul faţă de titlurile similare ale Germanei a crescut până la circa 100 de puncte de bază, faţă de 60 de puncte în perioada premergătoare declanşării conflictului din Golf.

Deşi se află încă semnificativ sub nivelul înregistrat în perioada pandemiei, care a fost de circa 3 puncte procentuale pentru Italia, dinamica spread-urilor reprezintă un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte sustenabilitatea datoriei publice, mai ales pe fondul creşterii randamentelor pentru obligaţiunile Germaniei în urma anunţării programelor de stimulare fiscală prin noi împrumuturi guvernamentale.

"Într-un scenariu în care randamentul obligaţiunilor germane depăşeşte 3,5%, iar costurile de împrumut pentru Italia şi Franţa sunt împinse către 5%, sustenabilitatea datoriei devine incertă", a mai declarat directorul de strategie de la T Rowe Price.

Din păcate pentru economiile europene, măsurile temporare de reducere a taxelor şi impozitelor aplicate produselor energetice nu vor avea efectele aşteptate nici la nivelul consumatorilor şi nici la nivelul susţinerii activităţii economice.

Declaraţii recente ale autorităţilor naţionale din Europa par să indice o încredere nejustificată în revenirea la normal a aprovizionării cu petrol şi gaze la scurt timp după încetarea războiului din Golf, dar sunt contrazise de informaţiile despre distrugerea capacităţilor de producţie din regiune.

Dincolo de petrol şi gaze au fost afectate puternic şi capacităţi de producţie pentru alte materiale şi materii prime strategice, precum aluminiu, îngrăşăminte chimice sau heliu, care vor avea nevoie de mai mulţi ani pentru revenirea la capacităţile anterioare.

Fără adoptarea unor măsuri pentru suplimentarea surselor interne de energie, care să poată asigura şi producţia materialelor de importanţă strategică, autorităţile europene riscă intrarea într-o spirală a dobânzilor şi datoriilor, cu efecte destabilizatoare extrem de grave pentru sectorul financiar şi economia reală.