Doi ani ostatic în Gaza

Soarta celor 48 de ostatici israelieni din Gaza se află în centrul negocierilor decisive care au loc în aceste zile în Egipt, la doi ani de la izbucnirea războiului dintre Israel şi Hamas, potrivit presei israeliene. Hamas a anunţat că admite eliberarea tuturor ostaticilor israelieni - vii şi/sau morţi - conform planului de pace propus de Donald Trump, dar nu a oferit un răspuns clar privind celelalte condiţii, precum dezarmarea şi retragerea israeliană. Negocierile, mediate de SUA, au loc în Egipt, iar rezultatul ar putea fi cunoscut până la sfârşitul săptămânii. Premierul Benjamin Netanyahu a avertizat că, dacă acordul nu este acceptat, Israelul va relua ofensiva militară.

• „Foamete, întuneric şi frică” - viaţa ostaticilor în Gaza

Foşti ostatici israelieni au descris condiţiile de detenţie din Gaza drept „iadul de sub pământ”, unde erau ţinuţi luni întregi în tuneluri de câţiva metri, fără aer, lumină sau hrană, potrivit The Jerusalem Post. Mulţi dintre ei au fost bătuţi şi înfometaţi intenţionat. „Număram boabele de orez ca să le împărţim egal”, a spus unul dintre ei.

Ostaticii trăiau în spaţii de câţiva metri pătraţi, fără acces la apă curată, sub supraveghere constantă. „Ne-au înfometat intenţionat, ca lumea să vadă trupurile noastre scheletice”, a spus un alt supravieţuitor.

• Războiul din Gaza, noul capitol al conflictului

Războiul dintre Israel şi Hamas a început pe 7 octombrie 2023, când gruparea palestiniană a lansat un atac surpriză asupra sudului Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi şi sute de ostatici israelieni, potrivit presei internaţionale. Israelul a ripostat cu bombardamente masive, blocadă totală şi invazie terestră, urmărind distrugerea Hamas şi eliberarea captivilor.

Conflictul s-a transformat rapid într-o criză umanitară gravă, cu zeci de mii de victime şi distrugerea a mare parte din Gaza. În paralel, au izbucnit proteste internaţionale împotriva violenţei din Gaza şi manifestaţii în Israel pentru eliberarea ostaticilor. După armistiţiul temporar din noiembrie 2023 şi o încetare a focului parţială în ianuarie 2025, luptele s-au reluat, extinzându-se şi în afara Gazei, cu atacuri din Liban, Siria, Yemen şi Irak, marcând cea mai amplă escaladare regională din ultimele decenii.

• Decenii de conflicte nerezolvate

Conflictul israeliano-palestinian îşi are originea la începutul secolului al XX-lea, odată cu imigrarea evreilor în Palestina aflată sub dominaţie otomană şi apoi britanică. Declaraţia Balfour din 1917, prin care Regatul Unit sprijinea crearea „unei case naţionale pentru poporul evreu”, a amplificat tensiunile cu populaţia arabă locală.

După cel de-al Doilea Război Mondial, planul ONU din 1947 a propus împărţirea teritoriului în două state, însă proclamarea independenţei Israelului în 1948 a declanşat un război regional şi exodul a zeci de mii de palestinieni - Nakba („catastrofa”). În 1967, Războiul de Şase Zile a adus sub ocupaţie israeliană Cisiordania, Fâşia Gaza, Sinaiul şi Înălţimile Golan, adâncind disputa asupra teritoriilor.

De atunci, coloniile israeliene, statutul Ierusalimului şi dreptul refugiaţilor palestinieni la întoarcere au rămas surse majore de tensiune. Două Intifade - revolte palestiniene (1987-1993 şi 2000-2005) - au definit epoci de violenţă şi neîncredere, blocând orice progres real spre pace.

• Tentative de pace - planul Trump

De-a lungul decadelor, multiple iniţiative de pace au eşuat din cauza neîncrederii şi a disputelor teritoriale. În prezent, planul în 20 de puncte propus de preşedintele Donald Trump urmăreşte eliberarea ostaticilor, retragerea treptată a trupelor israeliene, dezarmarea Hamas şi administrarea temporară internaţională a Gazei. Negocierile sunt blocate: Hamas refuză dezarmarea fără garanţii, iar Israelul nu acceptă concesii înainte de eliberarea tuturor ostaticilor.

• Crimele comise de Hamas

De la izbucnirea conflictului, Hamas a fost acuzată de numeroase crime de război şi de încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar, potrivit Human Rights Watch. Gruparea a ucis peste 1.200 de civili israelieni la începutul atacului, a răpit peste 250 de persoane şi a comis atrocităţi precum violuri, torturi, execuţii şi acte de mutilare asupra victimelor.

De asemenea, Hamas a lansat mii de rachete nedirijate spre oraşe israeliene, vizând deliberat civili, şi a folosit infrastructura civilă din Gaza - inclusiv spitale, şcoli şi moschei - pentru ascunderea armamentului şi a liderilor săi. Folosirea populaţiei ca „scut uman”, alături de executarea oponenţilor politici palestinieni, a întărit acuzaţiile de terorism şi de crime împotriva umanităţii formulate de Israel şi susţinute de numeroase state occidentale.

• Un conflict fără sfârşit, o victorie fără arme

În timp ce diplomaţii poartă negocieri decisive în Egipt, familiile ostaticilor aşteaptă cu disperare un semn de viaţă, iar privirile lumii sunt aţintite spre Sharm el-Sheikh, în speranţa că acest acord va putea, în cele din urmă, să pună capăt unui conflict care a marcat o întreagă generaţie. Deşi războiul nu are încă un final, un câştigător pare totuşi să existe: Gaza, care a dominat lupta mediatică.