Dumitru Chisăliţă: „Preţul motorinei a trecut de 10 lei/l, în linie cu scenariul anticipat”

Într-o lume în care opiniile circulă mai repede decât faptele, iar emoţia bate adesea raţiunea, diferenţa dintre a „ghici” şi a analiza devine esenţială. Creşterea preţului motorinei peste pragul de 10 lei/l nu este doar o ştire economică, ci un studiu de caz despre cum funcţionează - sau, mai corect spus, cum nu funcţionează - percepţia publică asupra realităţii.

Cu trei săptămâni în urmă, o estimare bazată pe trenduri şi ipoteze clare indica faptul că acest prag va fi depăşit în jurul datei de 27 martie 2026. Realitatea a confirmat scenariul, devansându-l cu două zile. În termeni analitici, aceasta nu este o eroare, ci o validare. În termeni publici însă, reacţia iniţială a fost de respingere, ironie sau chiar acuzaţii de exagerare.

De ce? Pentru că, în spaţiul public, adevărul incomod este rar acceptat înainte de a deveni evident.

Problema nu este lipsa informaţiei. Datele există, sunt accesibile şi, în multe cazuri, relativ uşor de interpretat pentru cine are instrumentele potrivite. Problema este preferinţa pentru naraţiuni simple în locul explicaţiilor complexe. Este mai uşor să crezi că „cineva exagerează” decât să înţelegi mecanismele care împing preţurile în sus: cotaţiile internaţionale, cursul valutar, politica fiscală, tensiunile geopolitice şi inerţia pieţelor.

Această diferenţă între percepţie şi realitate nu este doar o curiozitate intelectuală. Ea are consecinţe directe. Atunci când deciziile - fie ele personale sau politice - sunt bazate pe opinii şi nu pe analize, capacitatea de adaptare scade. Iar într-un context economic tensionat, adaptarea face diferenţa dintre rezilienţă şi vulnerabilitate.

Mai există şi o lecţie mai profundă, anticipaţia nu este o formă de pesimism, ci de responsabilitate. A vedea un trend înainte ca el să devină evident nu înseamnă a „prezice apocalipsa”, ci a înţelege direcţia în care se îndreaptă sistemul. Iar într-o economie globalizată şi interdependentă, astfel de înţelegeri devin nu doar utile, ci necesare.

Din păcate, discursul public rămâne adesea captiv între două extreme: alarmismul nefundamentat şi optimismul naiv. Între ele, analiza riguroasă îşi găseşte cu greu locul. Este mai puţin spectaculoasă, mai greu de comunicat şi, uneori, mai greu de acceptat.

Depăşirea pragului de 10 lei/l nu este finalul unei poveşti, ci începutul uneia mai complicate. Urmează ajustări, reacţii şi, inevitabil, noi tensiuni. Întrebarea nu este dacă vor mai exista creşteri sau fluctuaţii, ci cât de pregătiţi suntem să le înţelegem şi să le gestionăm.

Dacă există o concluzie clară, aceasta nu ţine de preţul motorinei, ci de modul în care alegem să privim realitatea: prin filtrul confortului sau prin cel al competenţei.

Pentru că, în vremuri de incertitudine, diferenţa dintre cele două devine decisivă.

Dumitru Chisăliţă

Preşedinte AEI