Într-o economie afectată de inflaţie persistentă şi de scumpiri în lanţ, de la cotaţiile internaţionale ale petrolului până la costurile de transport şi asigurare, discuţia nu mai este dacă statul trebuie să intervină, ci prin ce instrument fiscal o poate face mai eficient, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză remisă redacţiei.
Potrivit acestuia, răspunsul nu ar trebui căutat exclusiv într-o logică bugetară, centrată pe ţinta de deficit, ci într-o abordare economică mai amplă, care să ţină cont de modul în care reacţionează pieţele şi consumatorii la presiunea preţurilor. În opinia sa, reducerea TVA reprezintă, în actualul context, instrumentul cu cel mai mare potenţial de a influenţa rapid şi direct preţul final plătit de consumator la pompă, conform analizei remise redacţiei.
Dumitru Chisăliţă arată că TVA este un mecanism flexibil şi proporţional, care se aplică imediat la fiecare litru de carburant vândut, spre deosebire de acciză, a cărei reducere poate părea intuitiv atractivă, dar funcţionează mai degrabă ca o intervenţie rigidă într-un mediu economic în continuă tensionare, potrivit sursei citate.
Unul dintre punctele centrale ale analizei este legat de comportamentul consumului, pe care Dumitru Chisăliţă îl consideră esenţial în evaluarea efectelor unei măsuri fiscale. Potrivit acestuia, dacă populaţia îşi reduce cheltuielile sub presiunea preţurilor, veniturile din TVA vor scădea oricum, deoarece baza de impozitare se erodează odată cu reducerea consumului, se arată în materialul transmis redacţiei.
În această logică, o reducere a TVA la carburanţi nu ar trebui privită ca o concesie fiscală, ci ca un mecanism de susţinere a unui nivel minim de consum în economie, atât în zona bunurilor alimentare, cât şi în cea a produselor nealimentare, afirmă preşedintele AEI. Acesta susţine că ignorarea acestei relaţii înseamnă tratarea bugetului public ca pe o ecuaţie statică, deşi, în realitate, acesta este rezultatul unui sistem economic aflat în mişcare, potrivit analizei.
Conform sursei citate, intervenţia statului ar trebui să înceapă de la verigile care generează şi propagă costurile în economie, respectiv din sectoarele agriculturii şi transporturilor. Potrivit aceleiaşi surse, reducerea TVA pentru fermieri şi transportatori ar fi trebuit să fie prima măsură adoptată, întrucât aceste două domenii influenţează direct costul alimentelor, al bunurilor de consum şi, în multe cazuri, chiar al serviciilor, conform analizei sursă.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, Guvernul pare să fi identificat această logică de intervenţie, însă eficienţa măsurilor este afectată de întârzieri sau de aplicarea lor parţială. În economie, susţine el, momentul intervenţiei este aproape la fel de important ca instrumentul ales, iar o măsură bună, aplicată târziu, îşi poate pierde o parte importantă din efect, se arată în analiză.
În ceea ce priveşte acciza, preşedintele AEI consideră că reducerea acesteia produce un efect limitat şi de scurtă durată, mai ales într-un context în care presiunile externe - de la evoluţia preţului petrolului până la costurile logistice - continuă să împingă preţurile în sus. În plus, acciza este o sumă fixă aplicată pe litru, ceea ce îi reduce impactul relativ într-un mediu inflaţionist, potrivit sursei citate.
Prin comparaţie, TVA-ul, fiind exprimat procentual, se ajustează automat la nivelul preţurilor, ceea ce face ca orice reducere a sa să aibă un efect mai amplu şi mai vizibil asupra preţului final, susţine Dumitru Chisăliţă. Acesta subliniază, totodată, că nu este vorba despre scăderi spectaculoase, întrucât inflaţia continuă să acţioneze în sens invers, însă tocmai această dinamică face ca statul să nu piardă semnificativ din venituri atât timp cât consumul este menţinut, conform analizei remise redacţiei.
Un alt argument invocat în material vizează modul în care autorităţile îşi definesc priorităţile. Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, guvernarea nu poate fi redusă la un exerciţiu de contabilitate publică, în care reducerea deficitului devine un scop în sine, indiferent de efectele sociale şi economice ale deciziilor fiscale. În opinia sa, intervenţiile de sprijin pentru fermieri şi transportatori se înscriu într-o logică economică sănătoasă, însă întrebarea esenţială rămâne cum sunt protejaţi, în acelaşi timp, milioane de consumatori afectaţi de scumpiri, se arată în analiza sursă.
În concluzie, preşedintele AEI apreciază că reducerea accizei oferă doar impresia unui control rapid asupra preţurilor, însă efectul său se poate evapora repede într-un mediu marcat de inflaţie şi presiuni externe. Reducerea TVA, în schimb, acţionează mai profund, asupra mecanismelor reale ale pieţei, şi poate contribui mai eficient la menţinerea consumului şi la temperarea presiunilor din economie, potrivit analizei sursă.
„Pentru că, în cele din urmă, întrebarea nu este cât colectează statul pe termen scurt, ci câtă economie mai are din care să colecteze pe termen lung”, concluzionează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, în materialul remis redacţiei.


















































Opinia Cititorului