Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

DUPĂ DECIZIA CURŢII DIN KARLSRUHEBCE se pregăteşte pentru viaţa fără Bundesbank

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

BCE se pregăteşte pentru viaţa fără Bundesbank

Banca Centrală Europeană ia în calcul demararea unui infringement împotriva Bundesbank 

Banca Centrală Europeană (BCE) elaborează în prezent planuri de rezervă pentru a-şi continua programul de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de mai multe trilioane de euro, fără banca centrală a Germaniei (Bundesbank), în cazul în care justiţia germană va obliga Bundesbank să se retragă din acest program după decizia de luna trecută a Curţii Constituţionale din Karlsruhe, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea dosarului.

În cel mai pesimist scenariu, BCE ia în calcul să demareze o acţiune în justiţie împotriva Băncii Centrale a Germaniei, cel mai mare acţionar al BCE, pentru a forţa Bundesbank să reia activitatea în programul de achiziţii de obligaţiuni, potrivit surselor. Lansarea procedurii de infringement împotriva Bundesbank, o măsură fără precedent, ar însemna însă un "moment al adevărului" pentru moneda euro, testând angajamentul Germaniei faţă de moneda în a cărei apariţie a jucat cel mai important rol şi forţând clasa politică germană să abordeze decisiv câteva din îndoielile referitoare la politicile BCE.

Curtea Constituţională a Germaniei a dat timp BCE până la începutul lunii august să îşi justifice programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale sau să continue schema (PSPP) fără Bundesbank, care, conform planurilor şi limitelor actuale, ar trebui să fie responsabilă pentru mai mult de un sfert din achiziţiile totale de obligaţiuni din program.

Majoritatea surselor consultate de Reuters se aşteaptă ca obiecţiile ridicate de Curtea Constituţională a Germaniei să fie soluţionate chiar de Bundesbank, care va demonstra că achiziţia de obligaţiuni guvernamentale este o politică adecvată şi va răspunde şi îngrijorărilor cu privire la efectele secundare ale acestui program.

Chiar şi aşa, staff-ul BCE precum şi angajaţii băncilor centrale din zona euro se pregătesc pentru un scenariu pe care o sursă l-a calificat ca fiind "de neconceput", un scenariu conform căruia Curtea Constituţională a Germaniei va interzice Bundesbank să ia parte la programul de achiziţii de obligaţiuni.

Într-un asemenea caz, BCE, sau (mai puţin probabil) celelalte bănci centrale din zona euro vor prelua şi partea de achiziţii de titluri germane care revine Bundesbank în programul PSPP (Public Sector Purchase Programme), au declarat sursele citate de Reuters, care au adăugat însă că planurile nu au fost încă finalizate şi nici nu au fost încă discutate în cadrul consiliului guvernatorilor BCE.

Dacă celelalte bănci centrale ajung să achiziţioneze obligaţiuni germane, s-ar încălca totodată principiul "no risk sharing" (fără împărţire a riscului) pe care Bundesbank a insistat la lansarea programului PSPP în 2015, care vizează că fiecare bancă centrală din zona euro achiziţionează doar obligaţiunile emise de propriile guverne naţionale

În luna aprilie, achiziţiile de bund-uri germane de către Bundesbank s-au ridicat la 628 de milioane de euro, sau 2,3% din achiziţiile totale de obligaţiuni guvernamentale efectuate luna trecută în cadrul programului PSPP. Achiziţiile de bund-uri s-au mai domolit luna trecută, BCE-ul concentrându-şi forţele pe obligaţiunile italiene care au consemnat creşteri importante ale randamentelor pe fondul efectelor negative ale pandemiei asupra bugetului italian.

Chiar dacă Bundesbank va părăsi schema PSPP, scoaterea obligaţiunilor germane din program nu este o opţiune, având în vedere că obligaţiunile germane sunt un indicator de referinţă în zona euro pentru investitorii privaţi, graţie ratingului lor de top şi numărului mare de titluri aflate în circulaţie în piaţa secundară. Mai mult, eliminarea Germaniei din principalul program demarat de BCE ar da naştere la speculaţii cu privire la o divizare a zonei euro, un lucru pe care BCE a încercat să îl evite de la criza datoriilor din 2010-2012.

Între timp, în cazul retragerii Bundesbank din schema PSPP şi încetării achiziţiei de obligaţiuni pe fondul deciziei Curţii din Karlsruhe, sursele susţin că BCE ar lansa probabil o procedură de infringement împotriva Băncii Centrale a Germaniei pe motiv că aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin sub cadrul legal al Eurosistemului (Bundesbank fiind o instituţie membră).

Dacă Bundesbank nu se va conforma nici atunci, BCE ar putea înainta situaţia Curţii Europene de Justiţie (ECJ), unde s-ar disputa în esenţă primul astfel de caz de la crearea euro în 1999. Curtea a dat deja o decizie favorabilă programului PSPP, în decembrie 2018, spunând că achiziţiile BCE nu depăşesc mandatul dat băncii centrale de tratatele europene, dar hotărârea CEJ a fost ignorată parţial de Curtea Constituţională a Germaniei care a deschis la începutul acestei luni un nou conflict între instituţiile germane şi cele europene.

Până în prezent, guvernul german a afişat optimism că orice astfel de scenarii negative pot fi evitate. La începutul acestei luni, cancelarul Angela Merkel le-a spus unor oficiali importanţi din partidul său că problema este "rezolvabilă".

Isabel Schnabel, membru executiv al boardului BCE: Exit-ul Bundesbank din program "nu va avea loc"

Într-un interviu realizat în data de 25 mai şi publicat ieri, Isabel Schnabel, membru al boardului executiv al BCE, a afirmat că decizia Curţii Constituţionale a Germaniei "nu ne afectează direct" şi că BCE nu îşi ajustează politica monetară în niciun fel ca urmare a deciziei.

"BCE se află sub jurisdicţia exclusivă a Curţii Europene de Justiţie şi ca urmare această decizie a curţii (germane) nu ne afectează direct", a spus Schnabel.

Aceasta a adăugat: "Este direcţionată către guvernul german şi către parlamentul german, care acum trebuie să răspundă".

Schnabel a mai amintit decizia favorabilă a Curţii Europene de Justiţie din 2018 cu privire la programul PSPP, spunând că aceasta permite BCE să îşi continue politica monetară în linie cu mandatul băncii. "Deci nu ne ajustăm politica monetară în niciun fel ca răspuns la această decizie", a spus ea.

Oficialul BCE a mai notat că Germania şi Bundesbank sunt părţi importante ale uniunii monetare, iar când a fost întrebată care ar fi impactul asupra randamentelor bund-urilor germane dacă Bundesbank încetează achiziţiile, Schnabel a răspuns că exit-ul Bundesbank din PSPP "nu va avea loc".

"Nu cred că se va ajunge într-o asemenea situaţie. (...) Trebuie să evităm o situaţie în care o bancă centrală naţională nu poate participa în programele noastre de achiziţii de active", a afirmat Schnabel, care a mai spus că este sigură că Bundesbank poartă prezent în discuţii cu guvernul german şi cu parlamentul german, iar în final se va găsi o soluţie. Ea a mai notat că BCE poate fi constructivă în susţinerea acestui proces de găsire a soluţiei.

Von der Leyen, şefa Comisiei Europene: "Răspunsul UE la criza coronavirus se ridică la 2,4 trilioane de euro"

România ar urma să primească 19,6 miliarde de euro în fonduri nerambursabile sub formă de granturi de la UE ca răspuns la criza Covid-19

Comisia Europeană vrea ca statele membre UE să sprijine un pachet de iniţiative de revenire economică în valoare de 2.400 miliarde de euro, a declarat ieri şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea executivului comunitar include câteva instrumente de intervenţie pentru ajutorarea statelor membre: un instrument de revenire în valoare de 750 miliarde euro (iniţiativa Next Generation EU), combinat cu un viitor "buget UE pe termen lung (multianual - n.r.) revizuit în valoare de 1.100 miliarde euro". Potrivit preşedintei CE, planul este o "necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională".

Preşedintele Comisiei Europene a precizat ieri că noile iniţiative se vor alătura unui pachet convenit deja în valoare de 540 miliarde de euro. "În total, aceasta va duce efortul nostru de revenire la 2.400 miliarde de euro", a subliniat Ursula von der Leyen.

Conform planului prezentat ieri, Comisia Europeană ar dori să mobilizeze o sumă totală de 750 de miliarde de euro prin iniţiativa Next Generation EU, dintre care 500 de miliarde de euro sub formă de ajutoare nerambursabile, sau granturi, şi 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Din cele 500 de miliarde de euro în granturi/fonduri nerambursabile, România ar urma să primească 19,6 miliarde de euro, conform unui top al primelor 10 ţări eligibile în care România fugurează pe poziţia a 7-a.

Italia ar urma să primească cei mai mulţi bani, respectiv 81,7 miliarde de euro, italienii fiind cei mai loviţi de criza Covid-19. Pe locurile următoare la bani UE acordaţi sunt Spania (cu 77,3 miliarde de euro) şi Franţa (39 miliarde de euro), urmând ca Grecia să primească 22,5 miliarde de euro.

Banii vor fi atraşi din pieţele financiare prin obligaţiuni comune pe 30 de ani şi vor începe să fie plătiţi din 2028, după finalul următorului exerciţiu multianual. Rambursarea principalului şi plata dobânzilor ar urma să se încheie astfel în 2058.

Acest plan s-ar putea lovi însă de reticenţa câtorva state membre, în principal "grupul celor 4 ţări frugale", Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, care ar prefera ca susţinerea economiei UE să se facă numai prin împrumuturi şi nu şi prin granturi/fonduri nerambursabile.

Comisia Europeană a transmis propunerea către Parlamentul European şi Consiliul UE, care trebuie să îl aprobe. Proiectul Comisiei Europene va figura pe ordinea de zi a următorului summit european, din 18-19 iunie. (M.G.)

------------------------

Economia zonei euro va înregistra, probabil, o scădere între 8% şi 12%, în acest an, din cauza impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19), a declarat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europeană (BCE), Christine Lagarde, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, BCE estimase un declin între 5% şi 12% pentru 2020, dar Lagarde a avertizat că scenariul "moderat" este deja depăşit şi în prezent se au în vedere scenarii "medii şi "severe".

Conform previziunilor economice de primăvară, publicate pe data de 6 mai de Comisia Europeană (CE), zona euro ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%.

În acelaşi timp, economia Uniunii Europene (UE) va scădea cu 7,4%, în 2020, dar va înregistra un avans de 6%, anul viitor.  (M.G.)

------------------------

DANIEL DĂIANU, CONSILIUL FISCAL:

"Achiziţiile de obligaţiuni viitoare ar trebui acceptate, pe fondul pandemiei"

Achiziţiile de obligaţiuni care urmează să fie făcute ar trebui acceptate, având în vedere situaţia provocată de pandemia de Covid 19, este de părere academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

În opinia domniei sale, ar trebui ca disputa existentă să rămână pe stoc sub forma unui diferent care ar trebui clarificat - BCE să ceară Bundesbank să se lămurească în privinţa deciziei Curţii Constituţionale -, iar ceea ce este de făcut de acum înainte să se accepte, pe fondul situaţiei Covid 19.

Daniel Dăianu consideră: "Eu nu cred că se va ajunge ca Bundesbank să nu mai facă parte din programul de achiziţie de obligaţiuni. Mai ales că este vorba despre achiziţii viitoare de obligaţiuni. Se poate face distincţia între vechiul program şi achiziţiile din viitor. Este posibil ca diferendul să rămână, dar atunci când se vorbeşte despre noul program, motivat de criza Covid 19, să se găsească înţelegere. Este o dispută de ordin tehnic, dar care se poate rezolva. Nu cred că se va ajunge la un plan B care să nu implice Banca Germaniei în acest program. Totuşi, BCE face operaţiuni prin componentele pe care le are şi Bundesbank face parte din sistemul zonei euro.

Nu cred că justiţia europeană, dacă acest caz va ajunge la CJUE, va declara infringementul împotriva Bundesbank. Este foarte greu de crezut scenariul că Germania s-ar putea retrage din acest sistem. Cred că se va cere Bundesbankului să dea asigurări că de acum înainte nu vor mai fi probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte acţiunile pe care le va derula. Cred că aceasta este formula de compromis".

Daniel Dăianu subliniază că, oricum, s-a creat un precedent "care are de ce să ne pună pe gânduri": "Operaţiunile BCE ar trebui judecate din perspectiva posibilităţii de a-şi urmări ţinta de inflaţie. Aceasta scade în zona euro în contextul pandemiei de Covid 19. Bundesbank este obligată să participe la achiziţia de obligaţiuni. Dacă s-ar interzice Băncii Centrale a Germaniei să participe la această procedură, atunci nu ar mai funcţiona sistemul aşa cum trebuie şi veşnic celelalte bănci centrale sau BCE ar trebui să cumpere partea Germaniei, ceea ce nu este de conceput. Nu cred că se va ajunge acolo".

În opinia economistului, Bundesbank este membru fondator al BCE şi nu este deloc un lucru bun ca aceasta să aibă o relaţie conflictuală cu Banca Centrală Europeană. (Emilia Olescu)

------------------------

CĂLIN RECHEA, ANALIST ECONOMIC:

"Greu de crezut că BCE poate continua relaxarea cantitativă fără cel mai mare acţionar"

Teatrul absurdului se înclină şi îşi recunoaşte nimicnicia în faţa perspectivei acţionării în justiţie a băncii centrale a Germaniei de către Banca Centrală Europeană, subliniază fostul bancher Călin Rechea, analistul Ziarului BURSA.

Domnia sa comentează: "Este greu de crezut că BCE poate continua programul de relaxare cantitativă fără cel mai mare acţionar al său, chiar dacă ultimele declaraţii oficiale arată că Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP) poate continua prin ignorarea cheii de capital, care arată că volumul achiziţiilor trebuie să respecte cota de participare la formarea capitalului BCE şi a limitei de achiziţie a obligaţiunilor unui stat la o treime din emisiunea totală.

Aceşti doi parametri au avut o importanţă capitală pentru recunoaşterea legalităţii programului anterior de tipărire, Public Sector Purchase Programme (PSPP), de către Curtea de Justiţie a UE".

Fără respectarea acestor limite, continuare PEPP reprezintă o încălcare flagrantă a tratatelor europene, care interzic finanţarea prin tipărire a deficitelor bugetare, subliniază Călin Rechea.

Analistul apreciază: "Această încălcare a legilor fundamentale ale UE reprezintă mai mult decât o «simplă» deschidere a drumului pentru viitoare «nelegiuiri», care vor fi remarcate curând şi de simpli cetăţeni ai Uniunii, deoarece arată atât impotenţa instrumentelor de politică monetară acceptate în mod tradiţional, cât şi impotenţa unei instituţii care a demonstrat că puterea absolută corupe în mod absolut".

------------------------

ADRIAN VASILESCU, BNR:

"Bundesbank nu poate încălca decizia Curţii Constituţionale"

Decizia Curţii Constituţionale a Germaniei, care i-a dat termen Băncii Centrale Europene până la începutul lunii august să îşi justifice programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale sau să continue schema de achiziţie de obligaţiuni fără Bundesbank nu poate fi încălcată, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a declarat: "În faţa unor ştiri pe surse am mari îndoieli întotdeauna. Ceea ce pot afirma, însă, este că vorbim despre o decizie a Curţii Constituţionale pe care Bundesbank nu o poate încălca. Deci Banca Centrală a Germaniei nu va putea participa la achiziţia de obligaţiuni, dar acest lucru nu înseamnă că Bundesbank va părăsi sistemul. Este o decizie care atârnă greu pentru Germania, dar având în vedere că există acest verdict care o opreşte să participe la astfel de operaţiuni, înseamnă nu va participa la achiziţia de obligaţiuni. Însă, decizia Curţii nu va opri Europa să participe la această procedură".

Curtea Constituţională a Germaniei a hotărât că programul de relaxare cantitativă din zona euro, lansat de BCE în 2015, nu are susţinere în tratatele europene şi este doar parţial constituţional în Germania. Decizia a fost adoptată cu 7 voturi pentru şi un vot împotrivă, iar judecătorii Curţii de la Karlsruhe au acordat BCE un termen de trei luni pentru rezolvarea problemelor de legalitate ale programului de relaxare cantitativă.

Procesul de la Curtea Constituţională a Germaniei a fost deschis de un grup de oameni de afaceri şi membri ai mediului academic, care au susţinut că programele BCE nu se limitează la politica monetară, ci reprezintă o implicare neadecvată în politicile economice. (E.O.)

------------------------

AURELIAN DOCHIA, ECONOMIST:

"Nu cred că se pune problema stopării politicii monetare europene"

Este puţin probabil să se pună problema stopării politicii monetare la nivel european, consideră economistul Aurelian Dochia, apreciind că acest lucru ar "răsturna întreaga logică a sistemului". Specialistul ne-a explicat: "Curtea Constituţională din Germania prezintă unele probleme juridice. Am văzut jurişti care nu sunt de acord că ar fi de competenţa Curţii Constituţionale regionale să se pronunţe pe o asemenea problemă şi evident că BCE consideră că nu este oportun să blocheze operaţiunile monetare pe care le are în derulare din cauza acestei decizii. Cred că lucrurile vor rămâne să fie discutate şi nu cred că se pune problema stopării politicii monetare la nivel european, pentru că altfel s-ar răsturna întreaga logică a sistemului. Dacă ne uităm la decizia luată de Curtea Constituţională, nu este în niciun caz una care spune că nu mai trebuie continuate operaţiunile. Hotărârea Curţii pur şi simplu cere o motivare a acestor operaţiuni, ceea ce este o altă poveste". Nu există niciun fel de impediment ca aceste operaţiuni ale BCE să continue, este de părere Aurelian Dochia, menţionând că este foarte evident pentru toată lumea că, dacă ar fi pusă sub semnul întrebării structura Băncii Centrale Europene, atunci întreaga construcţie europeană s-ar destrăma.

"Aici vorbim despre o decizie a Curţii Constituţionale, nu despre ieşirea vreunei bănci centrale din sistem, nu se pune o astfel de problemă. Acest lucru ar fi luat în calcul doar în momentul în care o ţară ar părăsi zona euro", a concluzionat economistul. (E.O.)

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. ...

    1. Escrocheria financiara e simpla - bancile centrale tiparesc bani cu imprimanta la ordin politic (de fapt la ordinul corporatiilor). Acesti bani intra in economie, corporatiile fac profituri grase, guvernele isi iau partea, banii nu mai trebuie dati inapoi (doar sunt falsi) dar guvernele platesc o dobanda fixa anuala (din bani reali) care este pusa in carca cetateanului.

      In acest fel 90% din banii falsi pusi in circulatie de bancile centrale prin aceasta schmea se invart DOAR in cercul inchis banci- guverne-corporatii, fiecare isi ia partea iar cetateanul se alege doar cu datoria.

      E o mega- escrocherie mondiala pentru care pana si Daianu ar trebui sa-si smulga paru din cap.  

      Doar Dăianu e beneficiar direct al sistemului. Și chiar și presupunând că l-ar apuca vreo criză de conștiință, mulți din public nici nu l-ar asculta, iar portavocile sistemului ar sări repede să-l discrediteze oricum.

      Mai baieti, parca ati fi in "O noapte furtunoasa"!

      Nu, e vorba de "Conu Leonida faţă cu reacţiunea":

      EFIMIȚA: Adică, zău, bobocule, de! eu, cu mintea ca de femeie, pardon să te-ntreb și eu un lucru: ce procopseală ar fi și cu republica? 

      LEONIDA (minunat de-așa întrebare): Ei! bravos! ș-asta-i bună! Cum, ce procopseală? Vezi asta-i vorba: cap ai, minte ce-ți mai trebuie? Apoi, închipuiește-ți dumneata numai un condei, stăi să-ți spui: mai întâi și-întâi că dacă e republică, nu mai plătește niminea bir... 

      EFIMIȚA: Zău? 

      LEONIDA: Zău... Al doilea că fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate. 

      EFIMIȚA: Parol? 

      LEONIDA: Parol... Par egzamplu, eu... 

      EFIMIȚA: Pe lângă pensie ? 

      LEONIDA: Vezi bine; pensia e bașca, o am după legea veche, e dreptul meu; mai ales când e republică, dreptul e sfânt: republica este garanțiunea tuturor drepturilor. 

      EFIMIȚA (cu toată aprobarea): Așa da. 

      LEONIDA: Și al treilea, că se face și lege de murături. 

      EFIMIȚA: Cum lege de murături ? 

      LEONIDA: Adicătele că nimini să nu mai aibă drept să-și plătească datoriile. 

      Curat murdar Nene..

      Schema este legata de teoria monetara moderna prin care guvernele tiparesc bani la infinit si datoria publica nu mai este o problema, pentru ca nu va fi platita niciodata. Dar vor fi distrusi cei care economisesc. COMUNISM curat, nationalizare pe fata. Germanii stiu asta si incearca sa se opuna. Banca privata FED (sistemul de banci federale din

      SUA) face acelasi lucru, Japonia face asta din anii '80.

      Filozofia este promovata de internationala comunista globalista infiltrata in toate institutiile relevante in ultimii zeci de ani. 

      Raiul este pe pamant!

      Statele vor fi OBLIGATE sa emita asa-zise "obligatiuni perpetue".. care vor fi cumparate imediat de bancile centrale in schimbul unor conditionalitati de tip FMI (renuntarea la suveranitatea bugetara si la suveranitate in general, in scopuri globaliste).

      Acesti bani, pusi in circulatie din nimic, de catre bancile centrale, in schimbul obligatiunilor vor ramane perpetuu in economie, nu vor mai trebui dati inapoi dar.. bancile centrale vor incasa o dobanda (ex: 0.5% pe an in schimbul lor) din banii oamenilor (se va infiinta probabil un impozit suplimentar de plata catre imperiu) si isi vor baga nasul in deciziile si bugetele statelor (dupa practica cunoscuta a FMI de ani de zile). 

      In acest fel, cetatenii, desi nu vor angaja un credit bancar in mod direct, in nume propriu, vor avea o cota anuala de datorie pusa in carca (sau injectata in sange, cum a spus un clasic in viata). De asta sunt importante cipurile biometrice.. pentru ca se poate inscrie electronic o datorie acolo.. care trebuie anihilata inainte de toate intocmai cum iobagii din Transilvania aveau de indeplinit corvoada sau zilele de claca fata de feudali.  

      E o escrocherie simpla si eficienta care se doreste a fi implementata la nivel mondial.

      Despre inflatie - inflatie nu va fi decat in buzunar, ea nu se va mai calcula oficial cum nu se va mai calcula deficitul bugetar (ca nu va mai avea rost). Omul va plati mai mult pe mancare fara sa vorbeasca cineva oficial ca-i inflatie. Daca banca centrala sau alte autoritati nu spun ca e inflatie, o constatam numai la raft si atat.. oficial nu e. Vom intra intr-o noua epoca a minciunii bunastarii (vezi joburile la care statul plateste o parte din salar doar ca sa apara joburi pe hartie si mai putini someri).  

      E dreptul regalian al unei entitati de a bate moneda! Bancile Comerciale au furat acest drept statelor. Creeaza bani din neant.

      Viitorul este minunat

      Asta da democratie! 

      Obiectiv vorbind, peste 10 ani, jumatate din joburile actuale vor disparea, vor fi inlocuite de roboti, de inteligenta artificiala, context in care, cu toate plantatiile de sparanghel din lume, vor ramane foarte, foarte multi fara job.. asa ca statul va trebui sa asigure, intr-o forma sau alta o subzistenta pentru ei sau vreun virus mai destoinic decat cel actual, care sa rezolve biologic treaba. Ideea e ca un astfel de stat, asistential e ori socialist, ori dictatorial, ori o combinatie gen China. Nu va mai exista un stat democratic in forma in care o stim noi.. in care fiecare cetatean e liber pentru ca are un job si un venit.. Nu va mai fi asa... foarte multi nu vor mai avea nici job, nici venit si vor deveni inevitabil sclavii statului.. fenomen care deja se intampla - oameni din diverse domenii (servicii) care aveau un job cinstit au ajuns pe drumuri, cersetori la stat. chiar si PFA-uri, liber profesionisti... oameni care teoretic nici nu se gandeau ca vor ajunge in evidentele AJOFM sau Asistenta Sociala.

    Viitorul e previzibil - impozit progresiv pentru toti plus o taxa imperiala catre bancile centrale sau catre guvernul global in functie de cat de repede va fi implementata globalizarea.

    Toti vom trai mai prost dar vom fi solidari in saracie. Nu va mai exista clasa medie, doar salariati in numar mic si asistati social cu gramada. IMM-urile vor da faliment singure sub presiunea datoriilor mari la banci si veniturilor sporadice. Supravietuirea va fi cuvantul de ordine. Se va permite o subzistenta dar la nivele joase, cam ca la americanii care castiga 16.000 de dolari pe an.. adica muritori de foame. In Romania echivalentul ar fi cam de 6000-7000 de euro pe an, adica subzistenta, mancarea de baza.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie