Afirmaţiile de tipul „îmbunătăţeşte memoria”, „detoxifiază organismul” sau „sprijină sistemul imunitar” sunt din ce în ce mai frecvente pe ambalajele produselor alimentare sau în reclamele la suplimente, potrivit unui comunicat EFSA emis redacţiei. Dar cât de adevărate sunt ele?
Aşa-numitele menţiuni de sănătate (health claims) sunt strict reglementate în Uniunea Europeană, care a aprobat, până în prezent, aproximativ 260 de astfel de menţiuni, în timp ce în jur de 70% totalul propunerilor au fost respinse pentru lipsa argumentelor ştiinţifice solide, conform unor evaluări riguroase realizate e EFSA, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară.
Cum recunoaştem afirmaţiile înşelătoare
Conform regulamentului european în vigoare, sunt considerate problematice:
-Afirmaţiile vagi sau ambigue, de tipul „creşte vitalitatea”, fără trimitere la efecte fiziologice dovedite;
-Sugestia că sănătatea ar fi afectată în lipsa consumului produsului promovat;
-Referinţele la medici sau experţi individuali, în special de tip „guru”, care induc ideea de autoritate fără fundament ştiinţific verificabil.
Uniunea Europeană a combătut şi în trecut menţiunile de sănătate neştiinţifice. De exemplu, cele referitoare la aşa-numitele „probiotice” nu au fost autorizate, din cauza lipsei datelor ştiinţifice care să demonstreze beneficii de sănătate. Similar, „ceaiurile detox” sunt şi ele o categorie problematică, întrucât procesul de „detoxifiere” nu este recunoscut de comunitatea medicală drept unul real sau controlabil.
Conform comunicatului, Comisia Europeană pune la dispoziţia publicului un Registru al Afirmaţiilor privind Sănătatea, în care pot fi consultate menţiunile evaluate de EFSA şi aprobate oficial de Comisie. Totodată, campania #Safe2EatEU oferă resurse utile pentru orientarea printre informaţiile de pe etichete şi din publicitate.
Recomandarea specialiştilor: citiţi cu spirit critic afirmaţiile de sănătate de pe produse şi nu înlocuiţi niciodată sfatul medicului cu promisiunile de marketing.
Opinia Cititorului