Excedentul comercial al Chinei a trecut pentru prima dată de 1.000 de miliarde de dolari în noiembrie, în pofida tensiunilor comerciale globale şi a prăbuşirii exporturilor către SUA, transmite Reuters, de la care relatăm cele ce urmează.
În primele 11 luni ale anului, exporturile au crescut cu 5,4%, importurile au scăzut cu 0,6%, iar surplusul a ajuns la 1.076 trilioane de dolari, cu 21,6% peste nivelul din 2023.
Performanţa vine în contextul în care exporturile spre SUA au scăzut pentru a opta lună consecutiv, chiar după acordul comercial din octombrie dintre Xi Jinping şi Donald Trump.
Producătorii chinezi au compensat însă prin accelerarea livrărilor către alte pieţe, exporturile totale din noiembrie crescând cu 5,9% în termeni anuali, peste aşteptările analiştilor. Importurile au urcat modest, cu 1,9%, sub prognoze, fiind afectate de criza imobiliară şi incertitudinile de pe piaţa muncii.
Economiştii consideră că aceste cifre susţin obiectivul Beijingului de a menţine o creştere economică de circa 5% în 2025, iar Citigroup şi Nomura estimează că exporturile vor continua să fie motorul principal, pe fondul competitivităţii industriei chineze şi al relaxării tarifelor pe unele pieţe.
Totuşi, tensiunile comerciale persistă: exporturile către SUA au scăzut cu 28,6% în noiembrie, iar importurile chineze de mărfuri americane s-au redus cu 19%. Tarifele impuse de Washington rămân ridicate, în medie de 47,5%, în timp ce Beijingul aplică taxe de aproximativ 32% produselor americane.
Deşi excedentul Chinei se extinde, deficitul comercial al SUA s-a redus puternic, ajungând la 59,6 miliarde de dolari în august, pe fondul creşterii exporturilor americane.
Pe pieţele externe, exporturile Chinei către ASEAN şi Uniunea Europeană au avansat cu peste 8% şi aproape 15% în noiembrie, compensând contracţia vânzărilor către SUA. Însă economiştii avertizează că surplusul record ar putea genera noi conflicte comerciale, în special cu parteneri europeni precum Franţa.
Pe fondul acordului comercial din octombrie, China a accelerat exporturile de pământuri rare, în creştere cu 24%, şi a majorat importurile de soia, deşi acestea rămân sub angajamentele asumate faţă de SUA.
În aşteptarea reuniunii anuale Central Economic Work Conference, Beijingul se pregăteşte să menţină ţinta de creştere pentru 2026 la ”aproximativ 5%”, ceea ce va necesita noi măsuri de stimulare pentru a contracara încetinirea din trimestrul IV al anului viitor.
Deşi economia Chinei a menţinut un ritm anual de circa 5% din 2023, analiştii subliniază că ţara trebuie să îşi reducă dependenţa de exporturi şi să stimuleze consumul intern pentru o creştere sustenabilă, în contextul unei monede yuan puternice şi al deteriorării industriei manufacturiere.




























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.12.2025, 08:26)
Ne jupoaie astia de ultimii bani si chiar si cei imprumutati/creati/inventati. Greu spre imposibil de rezolvat acest dezechilibru catastrofal fara sa treci printru-un razboi devastator care sa reseteze situatia