Expert Forum critică reglementarea publicităţii politice din 2025

După alegerile prezidenţiale din 2024, publicitatea politică a fost reglementată în grabă prin OUG 1/2025, un act normativ contestat pentru ambiguităţi, risc de abuz şi neconcordanţe cu legislaţia europeană, cu efecte negative asupra libertăţii de exprimare şi transparenţei finanţării politice, potrivit unei analize realizate de Expert Forum.

Ordonanţa, adoptată pe 16 ianuarie fără consultări publice, a introdus definiţii vagi privind „actorul politic” şi a extins controlul asupra postărilor online, incluzând şi cele neplătite. Potrivit EFOR, aceste prevederi au permis sancţionarea cetăţenilor care şi-au exprimat opinii politice fără a fi afiliaţi vreunui partid sau campanie electorală.

Între 4 aprilie şi 18 mai, Biroul Electoral Central (BEC) a primit peste 52.000 de plângeri, majoritatea depuse de persoane fizice. Recordul a fost atins pe 18 mai, când au fost transmise 39.913 sesizări într-o singură zi, în special legate de campania online.

Partidul AUR a fost principalul generator de plângeri: 13% din deciziile BEC în perioada analizată au fost cauzate de sesizări trimise de acest partid, inclusiv un episod izolat în care filiala AUR Braşov a trimis aproape 400 de plângeri într-o singură zi.

BEC a fost nevoită să gestioneze acest volum imens cu un colectiv restrâns de circa 50 de persoane din mai multe instituţii (AEP, CNA, ANCOM, DNSC), fără sesiuni publice şi fără claritate în procesul decizional.

Peste 28.800 de plângeri au fost arhivate pe motiv că au fost trimise după încheierea campaniei. Alte câteva sute au fost clasate pentru că materialele nu mai erau disponibile sau nu puteau fi considerate publicitate politică.

Potrivit răspunsului transmis de AEP la o solicitare EFOR, până pe 21 iulie fuseseră aplicate 18 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 295.000 de lei, din care doar una a fost contestată în instanţă.

EFOR avertizează că reglementarea actuală nu asigură nici transparenţă, nici eficienţă, şi riscă să limiteze grav libertatea de exprimare. Plângerile s-au transformat, în unele cazuri, în instrumente de intimidare sau de manipulare procedurală. Mai mult, unele materiale eliminate de pe platforme în urma deciziilor BEC sunt încă online, arătând limitele reale ale mecanismului.

EFOR atrage atenţia şi asupra finanţărilor netransparente ale campaniilor, inclusiv prin criptomonede sau reţele de pagini neasumate. Într-un caz semnalat autorităţilor, o reţea de pagini Facebook ar fi cheltuit aproape 200.000 de euro pentru promovare, fără o sursă clară identificabilă.

În contextul intrării în vigoare a Regulamentului european 900/2024 în octombrie, EFOR cere Guvernului consultări ample pentru reglementarea coerentă a publicităţii politice. Retragerea Meta şi Google din publicitatea politică ar putea agrava lipsa de transparenţă, mutând finanţările în zone greu de urmărit.

Organizaţia propune înfiinţarea unei structuri naţionale de analiză digitală transparentă, care să colaboreze cu societatea civilă şi autorităţile electorale, dar şi implicarea mai activă a platformelor în combaterea reţelelor inautentice.