Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

Exportul - problema reală a economiei româneşti

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Exportul - problema reală a economiei româneşti

Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Am ajuns o ţară de Black Friday"  

Daniela Nicolescu, secretar de stat MEEMA: "Strategia Naţională de Export expiră la sfârşitul anului 2020"

Mihai Ionescu, preşedintele Consiliului de Export: "Trebuie stimulate financiar sectoarele cu potenţial la export"

Suntem o economie de subcontractori, care începe să gâfâie dacă Germania scade sub 0,5% creşterea economică, a afirmat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în cadrul conferinţei "Relaţiile economie internaţionale ale României. Prezent şi viitor", eveniment care a avut loc în Capitală.

Mihai Daraban a spus: "Am ajuns ca 23% din exportul ţării noastre să fie realizat pe relaţia cu Germania şi nu facem nimic pentru a deschide noi relaţii comerciale cu alte state aflate pe celelalte continente. Dacă vorbim des­pre comerţul internaţional overseas, acesta nu poate fi făcut cu microîntreprinderi, cu IMM-uri, ci cu companii mari. În acest moment, avem societăţi româneşti care lucrează în Kazahstan, dar care în România sunt subcontractori ai Kaz Munai Gaz. Trebuie să des­chidem uşile relaţiilor comerciale şi pe alte continente, iar pentru realizarea acestui obiectiv este necesar să folosim toate bazele de date, inclusiv cele din social-media. Foştii studenţi străini din ţara noastră sunt oameni influenţi, în poziţii cheie, în state de pe toate continentele, şi ar trebui să intrăm în contact cu ei pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale externe".

Preşedintele CCIR a arătat că o soluţie pentru iniţierea unor relaţii comerciale cu alte state decât cele tradiţionale ar fi ca mediul privat, printr-o lege, ar trebui să preia rolul de diplomaţie economică şi reprezentare în străinătate a României şi chiar să finanţeze acest lucru, aşa cum se întâmplă în Ungaria, unde fiecare companie achită o taxă cuprinsă între 10 euro şi 15 euro pe an.

O altă soluţie ar fi ca decidenţii politici să se implice mai mult în dezvoltarea relaţiilor comerciale existente şi în deschiderea altor rute comerciale pentru companiile din ţara noastră. Dar, în prealabil, conform şefului CCIR, ar trebui ca politicienii care ne conduc să ştie care sunt jucătorii de pe piaţa comerţului internaţional.

Mihai Daraban a precizat: "Noi rămânem consecvenţi rolului pe care îl avem, suntem foarte exigenţi şi încercăm să arătăm decidenţilor politici care sunt principalii jucători din terenul comerţului internaţional, pentru ca să găsim o rezolvare a deficitului comercial actual cu care se confruntă ţara noastră. Dacă decidenţii politici ar cunoaşte jucătorii din teren, s-ar face caiete de sarcini în care companiile româneşti nu ar mai fi eliminate de la primul paragraf".

Domnia sa a oferit un exemplu legat de comerţul realizat prin transportul naval, unde Olanda deţine cel mai important rol în realizarea schimburilor comerciale overseas.

Mihai Daraban a spus: "Am avut ocazia, în 2018, să organizez Forumul Economic al Iniţiativei celor Trei Mări şi am descoperit un profil al ţărilor din Estul Europei. Am constatat că volumul total al porturilor comerciale din ţările care fac parte din această iniţiativă nu ajunge nici măcar la jumătate din volumul total al portului olandez Rotterdam. Acest lucru arată că statele din Iniţiativa celor Trei Mări au relaţii comerciale foarte scăzute cu ţările aflate pe alte continente. De exemplu, 75% din comerţul Româ­niei se desfăşoară cu parteneri din Uniunea Europeană, 10% cu alte ţări europene, non-UE şi doar 15% cu ţări aflate pe alte continente".

Număr scăzut al companiilor cu capital strict românesc, în activitatea de export

Conform datelor prezentate de preşedintele CCIR, în acest moment în ţara noastră sunt înregistrate 23.850 de companii care exportă produse în diferite ţări ale lumii. Dintre aceste companii, primele 100 realizează 52,4% din exporturile României, iar din primele 100, doar trei sunt firme strict româneşti. Primele 1000 de firme deţin 82% din exporturile naţionale, iar între acestea se află 192 de companii româneşti, dintre care 163 sunt private.

Şeful CCIR a mai spus că o cauză a nivelului redus al exportului este şi structură economică internă foarte polarizată. Din datele oferite de domnia sa, doar 1930 de societăţi sunt mari şi foarte mari, în timp ce 647.908 sunt microîntreprinderi. Acestea din urmă au în jur de 800.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă o medie de 1,5 angajaţi pe firmă, deşi legea permite unei microîntreprinderi să aibă maximum 9 salariaţi. Prin prisma datelor anterioare, preşedintele CCIR consideră că, în acest moment, IMM-urile sunt societăţi de subzistenţă.

El s-a arătat nemulţumit de valoa­rea foarte mare a deficitului balanţei comerciale. Mihai Daraban a spus: "Deficitul comercial se apropie de 18 miliarde euro, în numai trei ani. La 31 decembrie 2016 era deficitul de 10 miliarde euro, după un an 13,1 miliarde euro, apoi 15 miliarde şi acum ajungem la 18 miliarde euro. Practic am ajuns o ţară de Black Friday, deoarece oamenii au profitat de măririle salariale, au ales să schimbe toate electrocasnicele din gospodărie şi şi-au luat aparate din import. Noi încurajăm producţia de bunuri de larg consum autohtonă şi credem că ar trebui dis­cutat cu marile companii străine din diferite domenii pentru a vedea care dintre bunurile lor pot fi produse în România, pentru a reduce importul acestora. Nu cred că este rău să te duci la un brand cum este Samsung, să-i pui pe masă 2-3 miliarde pe care România le-a importat şi să-i întrebi: «Domnule, ce vreţi de la viaţa noastră ca voi să ajungeţi să produceţi în România?». Până la urmă ăsta e scopul, ca producţia de bunuri de larg consum să fie autohtonă. Nu contează forma de capital".

Domnia sa a precizat că, deocamdată, nu putem vorbi despre un model economic românesc. "Trebuie să aşteptăm ca oamenii noştri de afaceri să se capitalizeze, ca ei să susţină cercetarea, să înveţe din know-how-ul pe care îl primesc lucrând pentru firme străine şi încet-încet să ieşim pe piaţă cu nişte repere româneşti cu valoare adăugată mare, că aici este problema", a spus Mihai Daraban.

Fără strategie naţională de export pentru următorii ani, dar cu proiecte de reorganizare administrativă

Nevoia dezbaterilor privind soluţiile ce trebuie aplicate pentru reducerea deficitului comercial este stringentă, deoarece, la sfârşitul anului în curs expiră Strategia Naţională de Export şi trebuie adoptată o nouă strategie pentru următorii ani, adaptată particularităţilor firmelor din ţara noastră, a precizat Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri(MEEMA).

Referitor la strategiile la nivel naţional, preşedintele CCIR a precizat că, la un moment dat, ar trebui reformată arhitectura statului. Mihai Daraban a spus: "Noi nu interacţionăm cu niciun consiliu judeţean din ţară. Atunci de ce trebuie să fie 42 de judeţe? Noi cerem organizare adminis­trativă pe formatul curţilor de apel, adică să existe doar 15 judeţe, lucru care ar reduce foarte mult aparatul birocratic, numărul salariaţilor din administraţia publică locală. Persoanele disponibilizate vor intra astfel în economia reală. Doliul după forţa de muncă plecată în străinătate trebuie să se oprească şi să ne canalizăm pe forţa de muncă din România, care încă există. Ne-a spus Eurostat că 1,68 milioane români între 18-60 de ani nu au muncit niciodată în viaţa lor. Sunt mulţi care nu muncesc pentru că sunt ajutoare sociale, că se dă cash pe nemuncă. Aceste lucruri trebuie să dispară. Nu vrem să ne asumăm singuri proiectul reorganizării administrative şi de aceea invităm orice autoritate şi orice asociaţie din societatea civilă să se alăture acestui demers".

Un punct nevralgic în nivelul redus al exporturilor îl reprezintă faptul că ţara noastră nu aduce pe piaţa comerţului produse noi, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană la capitolul inovare-cercetare. "Ne întâlnim cu rectori de pe la politehnici doar la recepţii. Cercetarea românească nu interacţionează cu economia României. E o realitate. Nu ştiu ce cercetează dânşii. Primesc fonduri europene, se joacă de-a cercetarea. Produsul finit în economia reală nu-l vedem", a spus Mihai Daraban.

Secretarul de stat Daniela Nicolescu a precizat: "În acest moment nu există niciun fel de fonduri europene pentru cercetarea tehnică din întreprinderile mari şi foarte mari. S-au băgat bani numai în cercetarea universitară, nu şi în cea tehnică. Pentru cercetarea din cadrul companiilor se pare că vor exista fonduri în perioada 2021-2027".

Conform datelor oferite de secretarul de stat din cadrul MEEMA, comerţul exterior a crescut cu 3,14% anul trecut, în timp ce deficitul balanţei comerciale a ajuns la 17,6 miliarde euro. În relaţia cu Uniunea Europeană, comerţul a crescut cu 3,67%. Opt state din UE deţin 55% din totalul exporturilor realizate de noi în Uniune, în timp ce importurile efectuate din 6 state ale UE reprezintă 50% din totalul importurilor.

TVA, un impediment pentru produsele româneşti?

Situaţia dramatică privind deficitul balanţei comerciale îl nemulţumeşte şi pe Mihai Ionescu, preşedintele Consiliului de Export al României şi preşedintelel Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

Mihai Ionescu a spus: "Decidenţii îşi consumă extrem de mult timp în lupte politice, în loc să rezolve ceea ce interesează mediul de afaceri. Am pus pe masa Guvernului un program de 15 măsuri pentru echilibrarea balanţei comerciale. Trebuie impulsionat exportul şi să diminuăm importurile prin stimularea producţiei în România a acelor produse ce pot fi rea­lizate în ţară. Firmele străine ar trebui să producă o parte din bunuri în ţară şi să beneficieze de anumite ajutoare din partea statului".

Preşedintele Consiliului de Export a precizat că înregistrăm trei sectoare cu deficite comerciale. Pe primul loc, cu 10 miliarde de euro deficit comercial, se situează industria chimică şi petrochimică din ţara noastră. Al doilea loc, cu un minus comercial de 4,5 miliarde euro reprezintă produsele manufacturiate, iar pe locul al treilea se situează importul prea mare de produse agro-alimentare.

Mihai Ionescu a spus: "Considerăm că trebuie stimulate sectoarele cu şanse la export şi să fie acordate facilităţi fiscale în aceste sectoare, cum ar fi industria auto, industria textilă şi de încălţăminte, producătorii de mobilă. Importurile sunt favorizate sau stimulate fiscal. Producătorii din ţara noastră plătesc TVA pentru bunurile fabricate, iar dacă aducem aceleaşi bunuri din Germania, nu se plăteşte TVA. Practic, din start, produsul românesc este cu 19% mai scump comparativ cu cel similar provenit din import".

Conform domniei sale, membrii Consiliului pentru Export au decis ca sectoarele cu deficit comercial să primească subvenţie de stat pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, iar la târgurile din ţară să fie aduşi potenţiali importatori ai produselor româneşti pentru a facilita dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor comerciale.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS