Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut, în august, la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2022, în contextul în care fenomenele meteo nefavorabile şi perturbările provocate de războaiele din regiunea Mării Negre şi Iran au amplificat temerile privind aprovizionarea cu produse alimentare de bază, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Conform sursei citate, temperaturile extreme şi seceta din Europa, riscul apariţiei unui episod sever al uraganului El Niño şi perturbările comerciale generate de războaiele din Ucraina şi Iran au provocat tensiuni pe pieţele agricole. În acest context, preţurile cerealelor au urcat la maximele ultimilor trei ani, iar cele ale zahărului au atins cel mai ridicat nivel din ultimul an.
Indicele FAO al preţurilor alimentelor, care urmăreşte lunar evoluţia unui coş de produse alimentare comercializate la nivel internaţional, s-a situat în august la o medie de 133,3 puncte, faţă de nivelul revizuit de 130,8 puncte înregistrat în iulie.
Este cea mai ridicată valoare a indicatorului din noiembrie 2022, deşi acesta rămâne cu aproape 17% sub recordul atins în martie 2022, după declanşarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Economistul-şef al FAO, Maximo Torero, a avertizat că majorarea preţurilor din august arată revenirea unei prime de risc pe pieţele alimentare mondiale, în condiţiile în care şocurile climatice, tensiunile geopolitice şi perturbările rutelor comerciale se suprapun şi alimentează temerile privind restrângerea ofertei.
Toate cele cinci categorii principale monitorizate de FAO au înregistrat scumpiri în august: cerealele, uleiurile vegetale, zahărul, carnea şi produsele lactate.
Condiţiile meteorologice extreme din Europa au afectat perspectivele privind recoltele de porumb şi sfeclă de zahăr, precum şi producţia zootehnică. În acelaşi timp, perspectiva unui fenomen El Niño a amplificat îngrijorările privind producţia de ulei de palmier şi zahăr din Asia.
Intensificarea atacurilor în regiunea Mării Negre a limitat transporturile de cereale din Rusia şi Ucraina, în contextul războiului care durează de patru ani şi jumătate, în timp ce conflictul dintre Statele Unite şi Iran a exercitat presiuni asupra fluxurilor de îngrăşăminte necesare agriculturii.
Dintre principalele categorii de alimente, indicele FAO pentru cereale a crescut cu 2,2% faţă de luna precedentă, atingând cel mai ridicat nivel din mai 2024. Indicele uleiurilor vegetale a avansat cu 0,6%, până la maximul înregistrat după iunie 2022.
Cea mai puternică majorare a fost consemnată în cazul zahărului. Indicele FAO pentru această categorie a urcat cu 11,9% într-o singură lună, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2025. Evoluţia a fost alimentată inclusiv de reducerea producţiei în regiunea centru-sud a Braziliei, una dintre cele mai importante zone producătoare, precum şi de îngrijorările legate de vremea nefavorabilă din Europa şi Asia.
Preţul cerealelor, la cel mai mare nivel din luna mai a anului 2024
Într-un raport separat, FAO şi-a redus prognoza privind producţia mondială de cereale în 2026 cu 3,4 milioane de tone faţă de estimarea din iulie, până la 2,980 miliarde de tone. Volumul ar urma să fie cu 2% mai mic decât cel din 2025, ceea ce ar reprezenta cea mai accentuată scădere anuală începând din 2018.
Estimarea privind stocurile mondiale de cereale la finalul sezonului 2026/2027 a fost, de asemenea, revizuită în scădere cu 1,1%, la 947,2 milioane de tone, nivel doar marginal superior celui din sezonul precedent.
Reducerea estimării privind stocurile de cereale grosiere a compensat revizuirea în creştere a prognozei pentru grâu. În cazul acestuia din urmă, FAO anticipează o acumulare a stocurilor în Rusia şi Ucraina, ca urmare a dificultăţilor care afectează transporturile.
Indicele FAO al preţurilor cerealelor s-a situat la 116,3 puncte în august, în creştere cu 2,5 puncte, respectiv 2,2%, comparativ cu iulie, atingând astfel cel mai ridicat nivel din mai 2024.
Preţurile internaţionale au crescut pentru toate principalele categorii de cereale, susţinute de cererea robustă, îngrijorările privind efectele condiţiilor meteorologice asupra recoltelor din principalele regiuni producătoare şi incertitudinile persistente legate de exporturile prin Marea Neagră.
Cotaţiile mondiale ale grâului au avansat cu 2,6% faţă de iulie şi s-au situat cu 15% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost determinată de perturbările persistente ale exporturilor prin Marea Neagră, deteriorarea perspectivelor privind producţia în unele regiuni europene afectate de temperaturi ridicate şi secetă, precum şi de deprecierea dolarului american, care a sporit competitivitatea exporturilor denominate în moneda SUA.
Preţurile internaţionale ale porumbului au crescut cu 2,5% faţă de luna precedentă. Evoluţia a fost susţinută de îngrijorările tot mai mari privind randamentele culturilor în anumite zone din Corn Belt, principala regiune producătoare din Statele Unite, dar şi de deteriorarea perspectivelor pentru recolta Uniunii Europene, după o perioadă prelungită de temperaturi ridicate şi secetă.
Cererea puternică din industria etanolului şi sectorul furajelor, precum şi perturbarea exporturilor ucrainene au exercitat presiuni suplimentare asupra preţurilor porumbului. Îngrijorările privind aprovizionarea cu inputuri agricole după închiderea Strâmtorii Ormuz au contribuit, de asemenea, la creşterea cotaţiilor.
Preţurile mondiale ale sorgului au urcat cu 3,9% în august, iar cele ale orzului cu 2,6%, pe fondul tendinţei generale de scumpire a cerealelor utilizate pentru furaje.
În acelaşi timp, indicele FAO pentru preţurile orezului a crescut cu 0,5% în august 2026. Evoluţia a fost determinată de fluctuaţiile valutare, achiziţiile susţinute ale statelor asiatice şi africane şi perspectivele unei oferte mai restrânse, care au sprijinit cotaţiile orezului Indica.



















































Opinia Cititorului