Flavia Popa, BRD Groupe Societe Generale: "Inflaţia a crescut preţul creditelor"

Denis Ciulinaru: O să încep discuţia cu impactul inflaţiei şi al dobânzilor. Plus subiectul unui super-an electoral în timpul conflictelor armate din Europa...

Flavia Popa: Cred că umorul ne va salva mereu. Când am auzit că întrebaţi despre alegeri, război, dobândă, inflaţie, deja ne apucă teama. Ştiu o glumă care zice că pesimistul vede întunericul din tunel, optimistul vede lumina, realistul vede luminile de la tren, dar mecanicul de locomotivă îi vede pe toţi trei cum se tem.

Ne-ar prinde bine să fim mecanicul de locomotivă care observă că nu doar în România este inflaţie şi urmează alegeri, iar pe de altă parte nu stăm chiar atât de rău cum se spune. Inflaţia, cu siguranţă, a crescut preţul creditelor. E un adevăr că avem o povară suplimentară asupra vieţii noastre de zi cu zi, dar răspunsul meu e unul moderat-optimist, în sensul că ne vom descurca şi cu aceste încercări.

Denis Ciulinaru: Este reală, din punctul dumneavoastră de vedere, scăderea nivelului de trai sau este numai o percepţie nefundamentată?

Flavia Popa: Aş răspunde cu câteva cifre, iar oamenii pot trage singuri concluziile. PIB-ul pe cap de locuitor în România în acest moment este la aproape 77% din media Europei. Aş adăuga şi creşterea speranţei de viaţă la peste 76 de ani, în medie. Apoi costul vieţii în România rămâne scăzut. De exemplu este la doar 46% faţă de costul vieţii unui american. Suntem în top 50 state din lume la două capitole importante: asigurarea nevoilor de bază şi oportunităţile oferite de societate.

Observăm că cererea de credite , atât pentru cele de nevoi personale, cât şi pentru creditele imobiliare, este în creştere. Depozitele sunt şi ele în creştere, chiar mai mult decât creditele, iar acest lucru este un indiciu de sănătate al economiei. Asta înseamnă un nivel de educaţie financiară dezvoltat, că oamenii strâng banii albi pentru zilele negre care ar putea urma. Este esenţial pentru liniştea socială faptul că oamenii sunt prudenţi, economisesc şi îşi gestionează mai bine resursele. E esenţial să nu ne aruncăm cu totul în a lua doar credite, în a consuma fără să îţi gestionezi resursele.

Dragoş Gheorghe: Îmi amintesc că eram student la Drept în 2007, în anul aderării la UE. Uitându-mă în urmă, este evident că România se află în alt loc, mult mai sus faţă de unde eram înainte de aderare. În situaţiile tensionate, cum sunt şi cele din prezent, oamenii nu trebuie alimentaţi cu ştiri pesimiste, care generează panică. Trebuie să plecăm de la un principiu economic de bază: banii trebuie să circule în continuare, mai ales că trăim într-o economie interconectată. Oamenii trebuie încurajaţi să consume, pentru că acest fapt ar impulsiona şi producţia. Este drept, consumul nu trebuie făcut fără discernământ şi fără informare.

Denis Ciulinaru: Se aruncă multe idei pe piaţă care au doar o componentă politică şi nu neapărat una economică, dar care vin să creeze tensiune până la urmă şi incertitudini, indiferent cât de lucizi ne dorim să rămânem...

Flavia Popa: Nu putem ignora faptul că încrederea oamenilor, a companiilor şi investitorilor este dată de un climat social şi economic stabil. Este un motiv în plus ca alegerile pe care le facem fiecare dintre noi în acest an electoral să conducă la acest climat stabil .

Este foarte important ca atunci când apar iniţiative legislative, să fie consultate în primul rând părţile implicate. Trebuie să evităm populismul şi să renunţăm la gândirea că atunci când avem deficit bugetar, prima soluţie este să acţionezi contra agenţilor economici şi să îi taxezi. Principala miză a unui an electoral este să nu tulbure climatul economic cu reglementări populiste. Să ne amintim că în pandemie, într-un moment major de criză, băncile au căutat înaintea legiuitorului soluţii, moratorii, metode de amânare la plată şi angajamente în relaţia cu clienţii lor. Nicio bancă nu îşi doreşte să aibă un portofoliu de credite neperformante. De aceea am căutat soluţii, inclusiv prin intermediul CSALB. În bancă eu coordonesc şi zona de reclamaţii şi consider că un client care îţi spune din ce motiv este nemulţumit în relaţie cu banca, acela este un client generos pentru că îţi arată unde greşeşti. Uneori se întâmplă ca discuţiile bilaterale dintre bancă şi client să erodeze puţin încrederea. De aceea este nevoie de o a treia opinie, care vine de la CSALB. Încă de la început, BRD a susţinut proiectul CSALB, de la faza e embrion, aş aspune. În momentul ăsta ne-am învăţat cu toţii lecţia şi suntem într-o altă paradigmă, accesăm un nivel de maturitate financiară şi de încredere în relaţia client-bancă.

Denis Ciulinaru: Da, oamenii au devenit mai prudenţi îşi fac evaluările mult mai bine atunci când decid să ia un împrumut, mai ales dacă este un împrumut pe termen lung. Totuşi, în marea asta de oameni care au nevoie de bani şi apelează la credite, există şi oameni care ajung în situaţia de a nu mai putea plăti împrumuturile. Sau măcar pentru o perioadă...

Dragoş Gheorghe: Ca orice economie aflată în dezvoltare şi în transformare, am traversat şi noi nişte poveşti care au lăsat urme. Am avut în trecutul nu foarte îndepărtat perioade când creditele se acordau foarte uşor, cu analize superficiale din partea creditorilor, care nu erau ancorate în realitate. Unele dintre aceste poveşti vechi trenează şi astăzi, aşa cum e situaţia celor care nu pot scăpa nici acum de creditele în CHF. Pentru cei care achită şi astăzi acele împrumuturi s-a dublat suma împrumutată faţă de nivelul francului de la acordarea creditului. Debitorii au îmbătrânit, nu mai au aceeaşi energie şi putere de muncă pe care le aveau la momentul contractării. Au intervenit diverse probleme de sănătate, pensionare sau a crescut numărul membrilor din familiile lor şi, odată cu asta, şi nivelul cheltuielilor. În aceste cazuri în majoritatea cărora pot să apară sincope în onorarea cu prioritate a ratelor la bancă, rămâne varianta apelării la CSALB.

În urma negocierii cu banca putem propune soluţia ştergerii unei părţi din suma rămasă de rambursat. Sau putem propune băncii o amânare la plată, o rescadenţare, renegocierea contractului cu privirea la dobândă sau eliminarea anumitor comisioane. Sunt mici reglaje care pot îmbunătăţi situaţia consumatorului, chiar dacă problema de fond a contractului nu poate fi schimbată radical. Practic, reglăm din alte costuri, ca să avea un consumator mulţumit.

În primul rând oamenii trebuie să aibă curajul să se adreseze băncii sau CSALB. Să îşi facă timp câteva minute să se informeze şi să completeze cererea prin care cheamă banca în conciliere, direct de pe site-ul CSALB. În spatele acelui formular de cerere sunt oameni dedicaţi intermedierii relaţiei consumatori-bănci şi au creat o procedură foarte simplă prin care orice persoană fizică poate intra în negociere cu creditorii, dacă aceştia le acceptă cererea. În al doilea rând, odată intraţi în soluţionarea amiabilă, oamenii trebuie să fie deschişi, să spună toate problemele cu care se confruntă, să se gândească la toate cheltuielile pe care le au şi la toate problemele financiare care pot apărea. Apoi, împreună cu conciliatorul şi banca, va fi să fie identificată o soluţie de rezolvare a problemelor semnalate de consumator.

Denis Ciulinaru: Cum arată bankingul viitorului şi relaţia cu consumatorii susţinută prin inteligenţa artificială?

Flavia Popa: Aici putem vorbi şi despre greşelile pe care le fac clienţii băncilor. De exemplu, reversul digitalizării este reprezentat de fraudele bancare. Digitalizarea ne ajută, ne uşurează viaţa, dar ne expune şi unui mare pericol. Din păcate, băncile nu pot face mare lucru în situaţia în care consumatorii îşi divulgă datele personale. Le reamintesc consumatorilor că banca nu le va cere niciodată informaţii precum date de logare sau PIN-uri. Odată divulgate aceste date, sistemele noastre de securitate nu mai pot acţiona, iar banii din cont rămân la dispoziţia infractorilor. Strategia noastră este de a mixa digitalizarea cu interacţiunea umană, la ghişeu.

Denis Ciulinaru: Există iniţiative legislative sau legi deja adoptate care pot avea efecte imediate asupra consumatorului de produse şi servicii financiare?

Dragoş Gheorghe: Cea mai recentă este ordonanţa 15/2024, intrată în vigoare în martie anul acesta, care reglementează situaţia când banca decide să înceapă procedură executării silite direct sau să vândă creanţa unui administrator de credit sau unui cumpărător de creanţe.

Ordonanţa obligă aceşti recuperatori de creanţe să fie autorizaţi pe teritoriul României să aibă un anumit tip de comportament, proceduri clare şi afişate pe site care pot fi consultate facil de către orice persoană interesată. Până acum foarte multe firme fuzionau, se divizau, se certeau pe părţile sociale sau dispăreau. Acum există o mai bună trasabilitate a firmelor care au acest profil de activitate. În plus, înainte de a începe executarea silită, potrivit acestei noi ordonanţe, trebuie consultat consumatorul şi găsită o formulă pentru a continua derularea acelui contract fără să fie executat silit. Adică, executarea silită este o etapă ulterioară negocierii dintre bancă şi consumator, şi doar dacă părţile nu ajung la un numitor comun se ajunge la executare silită.

Denis Ciulinaru: Să ne aducem aminte ce emoţie publică a fost în România apropo de darea în plată. Toţi vedeam o mare de chei de la case pe masa băncilor...

Flavia Popa: Din fericire nu s-a întâmplat aşa. Practic, vorbim doar de situaţii excepţionale în care s-a ajuns la acest lucru. Astfel de fumigene au mai fost. De exemplu, când am aflat de decizia ANPC de amendare a băncilor. Nu ştiu cum de au descoperit abia acum apa caldă, pentru că de sute de ani dobânda se calculează la capital. Cum în primii ani de credit capitalul este mai mare, aşa este şi dobânda, iar lucrurile se schimbă în timp.

Dar vestea bună este că, dacă în timp veniturile tale cresc, poţi cere băncii o schimbare a graficului de reimbursare, de câte ori vrei, de câte ori poţi să reimbursezi anticipat. După aceste evenimente nu pot decât să zâmbesc amar şi să reamintesc că e nevoie de maturitate şi nu de decizii populiste.