FORUMUL ASPEN - GMF BUCUREŞTIColaborarea în domeniul securităţii şi a tehnologiilor inovative - soluţia pentru depăşirea crizelor actuale

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Companii / 1 decembrie 2022

Colaborarea în domeniul securităţii şi a tehnologiilor inovative - soluţia pentru depăşirea crizelor actuale

Agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse în Ucraina a accentuat impactul crizelor cu care se confruntă statele membre ale Uniunii Europene şi NATO în domeniul energiei şi a lanţurilor de aprovizionare, au afirmat participanţii la a 11-a ediţie a Forumului Aspen-GMF care s-a desfăşurat, marţi şi miercuri, la Bucureşti. Cu toate acestea, participanţii susţin că NATO şi UE trebuie să continuie programele de apărare şi să răspundă provocărilor la nivel global, inclusiv celor care vin din partea Chinei în domeniul noilor tehnologii din domeniul telecomunicaţiilor şi din domeniul digital.

În deschiderea evenimentului, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, s-a referit la importanţa strategică a zonei Mării Negre.

"Marea Neagră are o importanţă strategică mare pentru NATO, nu doar pentru statele aliate riverane. De aceea, am crescut prezenţa noastră militară în această zonă, şi lucrăm nu doar cu statele aliate, ci şi cu Ucraina, Moldova şi Georgia, ţări cu care dorim să colaborăm şi după încetarea actualului război declanşat de Federaţia Rusă. Zona Mării Negre se confruntă cu mari provocări în acest moment, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei agresiuni din partea Rusiei la adresa statelor aliate", a afirmat Jens Stoltenberg.

Alianţa politico-militară este preocupată în această perioadă şi de refacerea stocurilor de echipamente şi tehnică militare ale statelor aliate care au sprijinit militar Ucraina în efortul său de apărare în faţa Federaţiei Ruse, a precizat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.

"Am văzut că stocurile noastre au scăzut şi de aceea, la nivel NATO, am decis refacerea lor. NATO este singura organizaţie în care industria răspunde clar cerinţelor, nu pentru o lună, nu pentru şase luni, nu pentru un an, ci pentru cel puţin o decadă. Noi numim aceasta procesul de apărare proprie a NATO, care acum se află la un nivel înalt. Când spunem, de exemplu, că România a crescut la 2,5% din PIB cheltuielile militare, industria ştie acest lucru. Se ştie acest lucru la nivelul fiecărei ţări aliate, se cunosc nevoile militare şi stocurile actuale din fiecare stat membru. Deci NATO este singurul loc unde industria de profil ştie clar ce nevoi are fiecare stat membru. Iar industria trebuie să fie pregătită: să angajeze mai mulţi oameni, să se retehnologizeze, să ia credite pentru investiţii, ştiind că există predictibilitate în privinţa cererii. (...) În privinţa companiilor care nu produc echipamente militare, există o nouă realitate privind apărarea Europei,iar acest lucru se face simţit în toate ramurile industriale. Fiecare stat, fiecare guvern ştie exact ce are nevoie. Claritatea cererii aduce predictibilitate, atrage investitii în capacităţi de producţie şi în noi produse şi echipamente", a spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană: "Trebuie să colaborăm pentru a face faţă creşterii tehnologice a Chinei"

Secretarul general adjunct al NATO a vorbit şi despre noua arhitectură a Europei.

"Noua arhitectură a Europei nu se referă doar la securitate. Este vorba şi despre ceea ce se întâmplă în economie, despre noile surse de aprovizionare cu enegie, despre construirea de noi lanţuri de aprovizionare. Securitatea şi economia merg împreună, nu pot fi separate. Iar NATO, din punct de vedere al rezilienţei societăţii, se află în prima linie a apărării. Da, ne interesează să avem o apărare puternică. Sunt multe faţete ale acestei apărări - cyber, space, dezinformare, probleme de rezilienţă -, pe care NATO trebuie să le acopere în procesul de apărare. NATO şi UE trebuie să fie convergente în acest proces de apărare a securităţii statelor membre. Crizele vor continua să apară. Acerasta este cea mai transformatoare parte din istoria umanităţii. Uitaţi-vă la Inteligenţa Artificială, la tehnicile cuantice care vor apărea în următorii ani, la biotehnologie. Este o transformare uriaşă a lumii în acest moment, faţă de tot ceea ce a fost până în prezent", a arătat Mircea Geoană.

Domnia sa a menţionat că sunt multe provocări care afectează securitatea NATO şi UE, iar acestea nu se manifestă doar la nivel european şi transatlantic, ci se fac simţite şi la nivel global.

"Problemele cyber, problemele privind spaţiul, atacurile de tip hibrid, distorsiunile din lanţurile de aprovizionare sunt la nivel global. Nu putem să le ignorăm, dacă ne gândim la securitatea noastră în geografia transatlantică a NATO. În China are loc o transformare tehnologică importantă. Cred că înţelegem cu toţii că trebuie să colaborăm pentru a face faţă acestei creşteri tehnologice a Chinei. Nu vorbim deocamdată despre o ameninţare, ci despre o provocare, dar cred că trebuie să facem mai mult. Uitaţi-vă la discuţiile din urmă cu câţiva ani când o parte importantă din europeni nu înţelegea care este problema cu implicarea Huawei în reţelele 5G. Iar discuţiile aveau loc în cadrul serviciilor de informaţii, în ministerele apărării, în sistemele noastre de telecomunicaţii, în digitalizare şi în smart-city. Cum ne apărăm de agresiunea Chinei în acest domeniu şi cum devenim rezilienţi? Cred că există o cale în acest sens, probabil prin intermediul NATO va fi parcursă mai rapid, pentru că e o organizaţie puternică bazată pe consens, dar creşterea interesului economic al Chinei în această direcţie în regiunea europeană şi a statelor aliate nu poate să fie ignorată de NATO", a spus Mircea Geoană.

În cadrul forumului, Valdis Dombroskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru comerţ a afirmat că actualul conflict din Ucraina este şi consecinţa slabelor sancţiuni economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei după invazia şi anexarea Crimeei în anul 2014.

"Războiul nu s-a terminat şi trebuie să menţinem sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul pentru Ucraina. Nu este exclus ca numărul de refugiati să crească în următoarea perioadă din cauza atacurilor deliberate ale Federaţiei Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pentru a întrerupe alimentarea cu electricitate şi căldură a populaţiei civile. Sancţiunile economice impuse iniţial, după invazia Crimeei, de Uniunea Europeană au fost prea slabe şi nu au creat presiunea necesară asupra Federaţiei Ruse, iar acest lucru a dus la dus la invazia din februarie 2022. Acum avem o paletă întreagă de sancţiuni, inclusiv în privinţa gazelor naturale, respectate de toate statele membre UE, cu mici derogări din partea Comisiei, sancţiuni care consider că trebuie menţinute o perioadă de timp şi după încheierea războiului din Ucraina", a spus Vladis Dombrovskis.

Florin Spătaru: "IT&C - un domeniu de importanţă strategică"

În această perioadă asistăm la un binom distructiv de crize compus din efectele pandemiei Covid 19 şi din agresiunea Ucrainei de către Federaţia Rusă, a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"Ambele şocuri au determinat sincope pe partea ofertei cu impact major în ceea ce priveşte dinamica preţurilor. La Covid 19 am avut un impact pe servicii şi materii prime, iar în urma conflictului din Ucraina avem un impact pe aprovizionarea cu materii prime, pe industira energetica şi pe produsele agroalimentare. La criza Covid impactul asupra preţurilor nu s-a simţit în prima perioadă, ci spre finalul pandemiei, în timp ce la conflictul din Ucraina oferta a fost prima afectată şi preţurile au crescut actual. În ambele cazuri, lecţia învăţată este de reducere a dependenţei de sursa externa de aprovizionare în sectorul energetic şi în alte sectoare economice de importanţă strategică. De asemenea, aceste şocuri combinate au relevat rolul inovaţiei şi noilor tehnologii din comunicaţii, al accesului la internet, al securităţii datelor, etc.. Lecţia învăţată pentru viitor este aceea că domeniul IT&C va ramâne de importanţă strategică. Educaţia şi formarea profesională trebuie să se adapteze la utilizarea noilor tehnologii de care depinde rezilienţa tuturor statelor", a spus Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a arătat că în această perioadă dificilă este necesară susţinerea financiară, prin programe guvernamentale, a populaţiei pentru diminuarea costurilor sociale şi a companiilor pentru reducerea efectelor distructive asupra capacităţilor de producţie. "Programele guvernamentale de sprijin trebuie atent calibrate pentru consolidarea sectorului economic privat şi pentru încurajarea competitivităţii. Din sectorul economic privat vin majoritatea locurilor de muncă şi partea consistentă a veniturilor bugetare. Acest sprijin este necesar, mai ales prin prisma riscurilor cu care ne confruntăm la nivel global: creşterea inegalităţii în Occident şi în ţările în curs de dezvoltare, deteriorarea schimbărilor climatice, schimbarea demografică ce duce la îmbătrânirea populaţiei. Riscurile acestea vor continua să persiste în contextul condiţiilor geopolitice actuale şi sancţiunilor economice care se vor prelungi indiferent de dinamica conflictului din Ucraina. Implementarea unor soluţii la aceste probleme globale va fi dificilă, astfel că ne putem aştepta ca oricare din ele să se agraveze şi să determine noi presiuni asupra sistemelor economice", a precizat Florin Spătaru, care susţine că este nevoie de sisteme de guvernanţă mai flexibile şi robuste şi de o cooperare mai intensă între ştiinţă, politică şi societate.

Consolidarea sistemului energetic şi lanţurilor de aprovizionare - esenţială pentru Uniunea Europeană

În ceea ce priveşte criza energetică, Virgil Popescu, ministrul Energiei a afirmat că ţara noastră se confruntă cu mari provocări în această perioadă.

"Pe de o parte, răspundem crizei energetice, nu o pasăm, ci minimizăm consecinţele. Moldova şi Ucraina sunt în prima linie a atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice. România ajută Moldova prin livrare de energie electrică şi prin asigurarea cantităţii necesare de electricitate şi gaze naturale. Terminalul nostru de petrol din Constanţa aprovizionează Ucraina. Ne luptăm cu provocări mari, dar ajutăm Moldova şi Ucraina în această perioadă. Pe de altă parte în Consiliul de Energiei al UE, am disctutat despre importurile de gaze naturale, am ajuns la un agreement politic, la o soluţie comuna privind scăderea preţurilor la gaze naturale. Nu e normal, nu este competitiv pentru industria europeană să plătească preţuri ridicate la gaze şi de aceea am apelat la SUA şi Japonia pentru a obţine gaze naturale la preţuri mai mici pentru a veni în sprijinul industriei europene. Pe plan intern, am găsit soluţii şi pentru cetăţeni şi pentru companii, pentru a nu plăti preţuri mari la electricitate şi gaze. Sunt multe provocări cărora trebuie să le facem faţă pe termen scurt, care se adaugă celor pe termen lung, unde vorbim despre tranziţia energetică şi noi avem o tranziţie bazată pe gaze naturale şi pe energia nucleară", a spus Virgil Popescu.

În cadrul Forumului Aspen-GMF, Janus Wojciechowski, Comisarul european pentru agricultură a menţionat că pandemia Covid 19 şi conflictul din Ucraina au arătat Uniunii Europene că se poate confrunta şi cu o criză alimentară.

"Şocul pandemiei ne-a arătat ca există riscul de a avea rafturi goale în supermarketuri. Covid 19 ne-a arătat că, atunci când există sincope în lanţurile de aprovizionare, avem probleme, şi că este nevoie să consolidăm aceste lanţuri. (...) În acest an, derulăm la nivel european un mecanism pe baza căruia am ajutat Ucraina să exporte peste 17 milioane tone de alimente şi peste 11 milioante tone cereale. Sunt liunii de transport importante din portul Constanţa, ce au preluat peste 50% din exportul de cereale din Ucraina. Este un exemplu clar de colaborare ce arată că putem fi mai rezilienţi şi că putem să avem lanţuri de aprovizionare mai bune. Am propus să diversificăm în viitor lanţurile de aprovizionare cu fertilizatori şi cu gaze naturale necesare pentru fermierii din Uniunea Europeană", a spus Janus Wojciechowski.

Domnia sa a menţionat şi planurile UE privind industria chimică bazată pe hidrogen verde, despre agricultura verde şi despre securitatea alimentară necesară atât la nivel european cât şi la nivel global.

Forumul anual Aspen - GMF Bucureşti este o platformă pentru dezbateri autentice, care abordează teme de actualitate şi oferă soluţii privind problemele complexe ale contextelor regionale şi internaţionale din ce în ce mai dinamice şi volatile. Forumul reuneşte reprezentanţi ai ai NATO, UE şi guvernele naţionale, politicieni, reprezentanţi ai mediului de afaceri din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia, într-un format tripartit care permite cel mai bine analiza şi abordările sinergetice.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro