Francul elveţian atinge un maxim al ultimilor 11 ani

Activele de refugiu au început anul 2026 în forţă, iar francul elveţian s-a apreciat puternic, atingând niveluri nemaivăzute de peste un deceniu, conform CNBC.

Pentru autorităţile elveţiene, această evoluţie reprezintă un motiv major de îngrijorare, relatează sursa.

Francul a câştigat deja 3,5% faţă de dolar în primele săptămâni din 2026, după o apreciere de 12,7% înregistrată în 2025, conform CNBC.

Cererea pentru moneda elveţiană este alimentată de incertitudinea globală, politica comercială imprevizibilă a Statelor Unite, întrebările legate de independenţa Rezervei Federale şi ameninţările de intervenţie militară americană în Groenlanda, America Latină şi Orientul Mijlociu, mai arată sursa citată.

Marţi, francul elveţian a atins un maxim al ultimilor 11 ani în raport cu dolarul, menţinându-se aproape de aceste niveluri şi miercuri, potrivit CNBC.

„Orice escaladare geopolitică înseamnă mai multă incertitudine. Nu este bine pentru franc şi nici pentru Elveţia, pentru că francul este o monedă-refugiu”, a declarat recent preşedintele Băncii Naţionale Elveţiene, Martin Schlegel, la Forumul Economic Mondial de la Davos, relatează CNBC.

El a explicat că, în perioade de incertitudine, francul se apreciază, iar politica monetară devine mai dificil de gestionat, conform sursei.

Elveţia se confruntă cu o creştere foarte lentă a preţurilor, iar un franc puternic amplifică presiunile dezinflaţioniste asupra unei economii puternic dependente de exporturi, notează CNBC.

În sectoare precum industria farmaceutică, manufactura de precizie şi serviciile cu valoare adăugată ridicată, cererea globală rămâne solidă indiferent de cursul de schimb, ceea ce limitează mecanismele naturale de ajustare a monedei, potrivit sursei.

„Francul puternic reduce inflaţia importată, dar comprimă marjele exportatorilor şi afectează salariile şi investiţiile, într-un moment în care inflaţia este deja extrem de scăzută”, a declarat Giuliano Bianchi de la Quantitas Institute şi EHL Business School, conform CNBC.

Inflaţia din Elveţia se situează la doar 0,1%, iar dobânda-cheie a Băncii Naţionale Elveţiene este de 0%, economia apropiindu-se de un scenariu de dezinflaţie persistentă sau chiar de revenirea la dobânzi negative, relatează sursa.

Dobânzile negative au fost eliminate abia în 2022, după şapte ani de politică monetară sub zero, mai arată CNBC.

„Dacă va fi necesar, vom merge din nou în teritoriu negativ”, a declarat Schlegel, potrivit sursei.

Un alt instrument al băncii centrale, intervenţia pe piaţa valutară prin vânzarea francului şi cumpărarea altor valute, este considerat riscant în contextul actual, mai ales după tensiunile cu administraţia Trump, notează CNBC.

Washingtonul a redus recent tarifele punitive impuse Elveţiei de la 39% la 15%, dar menţine ţara pe „lista de monitorizare” pentru posibile practici de manipulare a monedei, conform sursei.

Susţinut de preţul ridicat al aurului, statutul de refugiu sigur şi un surplus structural de cont curent, francul elveţian este aşteptat să rămână puternic, potrivit analiştilor citaţi de CNBC.

„Pe termen lung, francul elveţian este cea mai puternică monedă din lume şi probabil va continua să fie rezilient”, a declarat Lloyd Harris de la Premier Miton Investors, relatează sursa.

Chiar şi măsuri care ar trebui, teoretic, să slăbească moneda, precum reducerile de dobândă, pot fi contracarate de fluxurile masive de capital către active sigure, ceea ce limitează capacitatea SNB de a controla aprecierea, mai arată CNBC.

În pofida riscurilor diplomatice, Martin Schlegel a subliniat că banca centrală îşi va respecta mandatul, afirmând: „Suntem pregătiţi să intervenim pe piaţa valutară, dacă va fi necesar”, potrivit CNBC.