Frica de incertitudine economică schimbă comportamentul financiar

Ţara traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimul deceniu, la

intersecţia unei instabilităţi politice accentuate, a unui deficit bugetar în creştere şi a

perspectivei unor măsuri fiscale nepopulare, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Pe fondul acestor incertitudini, specialiştii observă o tendinţă tot mai accentuată în rândul populaţiei: „conservarea financiară” - o reacţie firească, dar profundă, prin care românii îşi schimbă comportamentul economic, temători că veniturile le vor fi afectate.

Deficitul bugetar al României este estimat de Comisia Europeană la 8,6% din PIB în 2025, iar FMI avertizează că fără reforme structurale, cheltuielile vor continua să depăşească încasările. La nivel intern, guvernanţii vorbesc deja despre necesitatea unor măsuri „nepopulare” pentru reducerea deficitului: majorări de taxe, creşterea impozitelor pe venit, TVA, contribuţii sociale. În paralel, costul vieţii creşte, iar cursul euro a depăşit pragul de 5 lei, accentuând presiunea asupra celor care au rate sau importă produse şi materii prime.

Inflaţia, chiar dacă în uşoară scădere faţă de 2024, rămâne ridicată, iar dobânzile

bancare se menţin la niveluri de peste 6% pentru depozitele în lei pe termen mediu, semn al unui climat financiar tensionat.

Într-un astfel de context, pe fondul turbulenţelor economice apare o dublă anxietate la

nivel individual: frica de pierderea resurselor şi lipsa de încredere că statul va putea oferi

predictibilitate sau protecţie. Această frică se manifestă prin comportamente vizibile - de la reducerea consumului, la apelarea la rezervele de urgenţă sau, în cazuri mai grave, retragerea din iniţiative economice sau investiţionale.

„Conservarea financiară este un mecanism de autoapărare în faţa incertitudinii.

Oamenii încep să-şi reducă voluntar consumul, amână deciziile mari de cumpărare şi devin mai rezervaţi în cheltuieli, chiar dacă nu au fost direct afectaţi încă de o măsură economică. Emoţional, este echivalentul intrării într-un adăpost în aşteptarea furtunii”, explică psihologul Bogdan Stoian.

Potrivit comunicatului, pe fondul acestei stări de conservare financiară, românii: amână achiziţiile mari: electrocasnice, vacanţe, mobilă, renovări sau autoturisme reduc consumul cotidian: se orientează către produse mai ieftine, reduc comenzile online, preferă restaurante fast-food sau gătitul acasă apelează la rezerve: mulţi folosesc economiile puse deoparte pentru „zile negre” pentru a acoperi cheltuielile lunare evită asumarea de riscuri: sunt mai puţin dispuşi să îşi schimbe locul de muncă, să investească sau să înceapă afaceri

Datele INS arată că inflaţia a atins deja 4,9% în luna aprilie, iar scumpirea continuă a unor produse şi servicii poate duce la un „moment mort” în economie, în care atât companiile, cât şi cetăţenii evită deciziile cu miză mare. Cifrele INS mai arată şi că 61% din veniturile unei gospodării se duc spre consum.

Conservarea financiară, deşi logică la nivel individual, poate produce efecte de recul la nivel macro. Dacă prea mulţi consumatori aleg să reducă drastic cheltuielile, cererea scade, firmele înregistrează pierderi, iar statul colectează mai puţine taxe - ceea ce duce la nevoia şi mai accentuată de a impune noi măsuri fiscale.

„Este un cerc vicios în care frica se autoalimentează şi poate genera un blocaj economic. Când oamenii nu ştiu la ce să se aştepte, totul devine ameninţător. În absenţa unor ancore de încredere - leadership, comunicare coerentă, măsuri graduale - mintea umană preferă să "îngheţe' şi să conserve, nu să rişte”, subliniază psihologul Stoian.

Conform sursei, cheia în perioadele de turbulenţe economice este adaptibilitatea. Persoanele cu stimă de sine crescută se adaptează mai uşor pentru că au mai puţină anxietate. Recomandarea este să ne facem un buget personal şi al familiei. Disciplina întodeauna ajută să ne descurcăm. Să ne facem planuri pe termen scurt, mediu şi lung care să ia în calcul şi perioade mai dificile financiar.

"Am trecut prin pandemie, care a fost un efect de lebădă neagră, şi o bună parte din

populaţie a rămas cu sechele şi aceste turbulenţe ce se prefigurează se adaugă la anxietatea care s-a tot acumulat de atunci. Să nu uităm că am mai trecut prin perioade grele: război, comunism, pandemie, alte crize şi ne-am descurcat. Desigur, nu e de dorit şi nu vrem să ne întoarcem acolo. Întodeauna înainte să fie mai bine este o perioada de adaptare. Să nu pierdem din vedere că deşi banii sunt importanţi, ei sunt doar o parte din viaţă şi că relaţiile de prietenie, de familie sunt mult mai importante pentru starea noastră de bine şi să ne concentrăm pe partea aceasta. Este normal să apară acest comportament de conservare”, mai spune psihologul Bogdan Stoian.

Şi nu în ultimul rând: să învăţăm să ne gestionăm mai bine banii. În perioade de turbulenţe, panica duce la decizii greşite. Dar când înţelegi ce opţiuni ai, cum funcţionează bugetul tău şi la ce să fii atent, ai mai mult control. Iar asta înseamnă mai puţină teamă şi mai mult echilibru.