Greenpeace România: Confuzia de la vârful statului pune în pericol siguranţa proiectului Neptun Deep

Cancelaria Prim-Ministrului confirmă că Planul SAFE, prin care România împrumută 16,68 miliarde de euro pentru apărare, nu include finanţări pentru protecţia proiectului Neptun Deep, potrivit unui comunicat de presă Greenpeace România.

Această precizare contrazice semnalele transmise de consilierul prezidenţial, Radu Burnete, se arată în sursa citată. Recent, Burnete a declarat că investiţiile în capacităţi de detectare, precum radare şi drone, sunt o „prioritate” care trebuie implementată până în 2027 pentru a proteja infrastructura offshore, adaugă comunicatul. Totuşi, Cancelaria Prim-Ministrului admite că aceste finanţări europene nu vizează infrastructura offshore din Marea Neagră: „precizăm că SAFE nu finanţează şi nu include proiecte dedicate în mod explicit protecţiei sau operării unor investiţii energetice offshore, inclusiv proiectul Neptun Deep”, potrivit comunicatului de presă.

Potrivit sursei menţionate, confuzia de la vârful statului român este amplificată de o divergenţă privind protecţia NATO în Marea Neagră. În timp ce Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susţine că platforma de extracţie Neptun Deep este protejată de Articolul 5 al NATO, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, avertizează că zona economică exclusivă nu beneficiază de acest nivel de protecţie, subliniază sursa citată. Potrivit MApN, un atac sau sabotaj asupra infrastructurii nu ar declanşa automat sprijinul aliaţilor, iar această discrepanţă între viziunea politică şi realitatea militară ridică semne de întrebare asupra siguranţei proiectului şi a zonei, adaugă sursa menţionată.

Marian Mândru, Coordonator de campanii la Greenpeace România, a declarat: „Asistăm la un haos administrativ periculos, în care instituţiile statului se contrazic în declaraţii oficiale pe subiecte de siguranţă naţională. Această lipsă de coordonare demonstrează că proiectul Neptun Deep este împins înainte fără o evaluare reală a riscurilor. Vulnerabilităţile de securitate, recunoscute chiar de şefii Armatei, pot pune în pericol vieţile oamenilor şi siguranţa noastră naţională. Orice act de sabotaj sau accident într-o zonă de conflict nu înseamnă doar pagube materiale, ci o ameninţare la adresa siguranţei cetăţenilor şi a mediului de care depinde bunăstarea noastră, a tuturor. Dacă autorităţile nu pot cădea de acord asupra modului în care protejează conductele şi platformele, cum ne pot garanta siguranţa în faţa unui potenţial dezastru?”, conform comunicatului.

În spatele asigurărilor politice despre sisteme avansate, situaţia tehnică rămâne îngrijorătoare, subliniază comunicatul. Generalul în rezervă Marius Crăciun avertizează că România este vulnerabilă la sabotaje subacvatice, lipsindu-i submarine, drone maritime şi senzori necesari pentru monitorizarea apelor teritoriale şi a Zonei Economice Exclusive, potrivit sursei precizate. În timp ce politicienii transferă responsabilitatea protecţiei între Ministerul de Interne şi cel al Apărării, specialiştii subliniază că infrastructura critică rămâne expusă, amintind de gazoductul Nord Stream, care nu a putut fi protejat nici de state cu tehnologie mai avansată decât România, arată sursa.

Marian Mândru a mai adăugat: „Cerem autorităţilor transparenţă totală cu privire la factura reală pentru securitatea acestui proiect. Trebuie să ştim exact cât va costa apărarea unei infrastructuri atât de expuse într-o posibilă zonă de conflict şi cine va suporta aceste cheltuieli pe termen lung. Nu putem accepta ca bugetul public să fie folosit pentru a acoperi vulnerabilităţile unei investiţii care ne pune pe toţi în pericol”, potrivit comunicatului de presă.