Gruia Stoica: Transportul feroviar - cheia unui viitor economic durabil pentru România

Ecoul roţilor de tren în dinamica societăţii româneşti simbolizează impactul profund al transportului feroviar asupra economiei, comunităţilor şi mediului. Este ecoul speranţei şi al progresului, al ritmului în care România poate evolua. Într-un moment în care Uniunea Europeană încurajează trecerea către moduri de transport durabile, ţara noastră se află în faţa unei alegeri cruciale: să continue stimularea transportului rutier, poluant şi supraîncărcat sau să valorifice avantajele ecologice şi economice ale căii ferate?

Transportul feroviar nu este doar o opţiune, ci o şansă strategică pentru o economie mai puternică, mai eficientă şi mai sustenabilă. Corectarea dezechilibrului dintre modurile de transport şi implementarea unor politici publice echitabile deschid drumul către oportunităţi reale de dezvoltare şi conectivitate. Căile ferate sunt fără doar şi poate pilonul unui viitor economic durabil pentru România.

„Transportul feroviar oferă avantaje structurale pe care niciun alt mod de transport terestru nu le poate egala, recunoscute inclusiv la nivel european. Însă, în acest moment, în ţara noastră este menţinut la un nivel care nu reflectă nici valoarea lui economică, nici nevoile societăţii moderne.”- Gruia Stoica, preşedinte şi fondator GRAMPET Group.

• Avantaje reale, impact durabil pentru societate:

Într-o lume în care schimbările climatice, poluarea şi epuizarea resurselor naturale devin tot mai vizibile, trenurile oferă o soluţie reală şi tangibilă pentru protecţia mediului. Acestea sunt extrem de eficiente din punct de vedere energetic. Comparativ cu automobilele sau camioanele, un tren poate transporta sute de pasageri sau mii de tone de marfă folosind doar o parte foarte mică din energia necesară transportului rutier.

Eficienţa energetică a transportului pe calea ferată se reflectă direct într-o amprentă de carbon mult mai redusă decât cea a transportului rutier pe distanţe similare. În Uniunea Europeană, transportul feroviar generează doar 0,4 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul mobilităţii, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru peste 70 %. Prin urmare, Pactul Verde European şi Regulamentul (UE) 2026/562 încurajează statele membre să sprijine modurile de transport prietenoase cu mediul. Prin mutarea mărfurilor de pe şosele pe calea ferată, România poate contribui concret la reducerea emisiilor, protejând mediul şi creând oportunităţi pentru o economie durabilă. Trenurile devin astfel mai mult decât un mijloc de transport - ele sunt un simbol al progresului responsabil şi al unui viitor sustenabil.

Pe lângă beneficiile ecologice evidente, transportul feroviar reprezintă un instrument economic deosebit de eficient. Capacitatea unui tren de a transporta volume mari de marfă cu costuri unitare mai reduse contribuie direct la competitivitatea industriei româneşti şi la stabilitatea lanţurilor logistice. În plus, prin reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban, calea ferată are un impact pozitiv direct asupra sănătăţii populaţiei, transformând fiecare kilometru parcurs într-o investiţie în calitatea vieţii şi sustenabilitate.

Un tren de marfă poate înlocui între 30 şi 50 de camioane, eliberând autostrăzile şi drumurile naţionale. Aceasta înseamnă mai puţine ambuteiaje, mai puţine accidente rutiere şi cheltuieli mai mici de întreţinere a drumurilor, costuri care sunt suportate în ultimă instanţă de către contribuabili. În prezent, însă, ritmul lent de modernizare menţine majoritatea mărfurilor pe şosea: în 2024, transportul rutier şi maritim au reprezentat peste 92% din totalul transportului de mărfuri în UE, iar cota feroviarului a rămas la 5,4%.

O infrastructură feroviară modernă ar transforma însă aceste date, permiţând ca avantajele transportului pe şine să se extindă şi la dezvoltarea regională. Reţeaua feroviară poate stimula creşterea economică, creând locuri de muncă în construcţii, operare şi mentenanţă, şi conectând porturile, centrele industriale şi zonele rurale. O cale ferată modernizată nu doar transportă mărfuri şi pasageri, ci construieşte comunităţi mai bine integrate şi stimulează coeziunea între regiuni, reducând decalajele sociale şi economice.

• Dezavantaje care încetinesc progresul şi competitivitatea:

Realitatea prezentului arată provocări majore, care împiedică transportul feroviar să concureze eficient cu transportul rutier şi să susţină dezvoltarea economică durabilă a ţării. Infrastructura feroviară este învechită, iar viteza comercială a trenurilor de marfă ajunge la doar 15 km/h, cu porţiuni unde acestea se deplasează chiar şi cu 6 km/h, ceea ce face transportul feroviar necompetitiv.

Electrificarea este redusă: doar 38,5% din cei 10.615 km de cale ferată sunt electrificaţi, mult sub media europeană de 57,6%. Pentru mii de kilometri se folosesc locomotive diesel, ceea ce creşte costurile şi emisiile, lăsând România dependentă de importuri de combustibili.

Politicile fiscale sunt, de asemenea, dezechilibrate. Transportul feroviar plăteşte taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) pentru fiecare kilometru parcurs şi suportă costuri suplimentare pentru certificări, asigurări şi personal de siguranţă, în timp ce transportul rutier plăteşte o rovinietă pe perioade de timp, indiferent de distanţa parcursă. Chiar şi după introducerea sistemului TollRo, taxarea rutieră va rămâne mult sub cea feroviară. În timp ce restul Europei taxează riguros transportul rutier, România rămâne una dintre cele mai permisive pieţe, iar dezechilibrul este accentuat de măsurile fiscale aplicate exclusiv transportului rutier, precum schemele de restituire a unei părţi din acciza pentru motorină.

Declinul cotei de piaţă şi al volumelor transportate pe calea ferată accentuează efectele negative: poluarea creşte, traficul rutier se intensifică, iar costurile publice pentru întreţinerea drumurilor devin tot mai mari. Această lipsă de competitivitate nu afectează doar operatorii, ci întreaga societate. Poluarea şi zgomotul influenţează sănătatea oamenilor, iar aglomeraţia prelungeşte timpul de deplasare. Cheltuielile publice sunt direcţionate în mod disproporţionat către întreţinerea drumurilor deteriorate de traficul greu, în timp ce infrastructura feroviară rămâne subfinanţată. Lipsa unei reţele feroviare eficiente descurajează investiţiile industriale şi împiedică dezvoltarea coridoarelor logistice strategice. Zonele rurale rămân izolate, iar oportunităţile de angajare în domeniul feroviar scad, subminând coeziunea socială şi economică la nivel naţional.

• România nu-şi mai poate permite să ignore calea ferată:

„Analiza impactului asupra societăţii arată clar că nu ne putem permite să ignorăm calea ferată. Avantajele ecologice, economice şi sociale sunt net superioare, iar dezavantajele actuale se datorează în principal neglijării investiţiilor şi politicilor incoerente. România trebuie să profite de cadrul european care permite sprijinirea transportului feroviar şi să creeze un mediu fiscal şi legislativ echitabil. Trenurile nu sunt doar un simbol al viitorului, ci soluţia pentru o dezvoltare durabilă.”, subliniază Gruia Stoica, preşedintele GRAMPET Group.