"Guvernul este captiv multinaţionalelor, în chestiunea modificării legii dialogului social"

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 12 ianuarie

"Guvernul este captiv multinaţionalelor, în chestiunea modificării legii dialogului social"

(Interviu cu Dumitru Fornea, secretarul general al CSN Meridian şi membru CESE)

Angajaţii din sectorul public au anunţat proteste în cursul acestei luni, din cauza deciziei Guvernului de a le îngheţa salariile şi în acest an. În timp ce guvernanţii susţin că nu au, momentan, soluţii pentru majorarea salariilor bugetarilor, din cauza spaţiului fiscal extrem de limitat, reprezentanţii angajaţilor afirmă că Executivul ar putea reduce fiscalizarea muncii, fapt care ar aduce la lumină mai multe venituri din zona gri şi din zona neagră a economiei naţionale. O altă măsură contestată de salariaţi este eventuala introducere a certificatului verde Covid-19 la locul de muncă. Despre aceste probleme, despre necesitatea stabilirii unui mecanism predictibil de creştere a salariului minim pe economie şi despre nevoia modificării legii dialogului social, ne-a vorbit într-un interviu Dumitru Fornea, secretarul general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi membru al Comitetului Economic şi Social Europea (CESE) - organism din cadrul Uniunii Europene.

Reporter: Anul 2022 a debutat pe plan intern cu o creştere a nivelului salariului minim pe economie, cu o majorare a punctului de pensie şi cu creşterea alocaţiilor pentru copii. Sunt aceste măsuri suficiente, din punctul de vedere al celor pe care îi reprezentaţi, al angajaţilor?

Dumitru Fornea: Creşterea salariului minim a fost solicitată şi pentru anul trecut, dar din păcate ea a fost îngheţată la începutul lui 2021. Atunci am fost nemulţumiţi. Acum putem spune că suntem mulţumiţi, mai ales că am încercat să explicăm guvernului că măsura creşterii salariului minim nu este doar o măsură socială, ci este şi o măsură economică, pentru că avem din ce în ce mai mult probleme cu captarea forţei de muncă în ţară.

Vedeţi că se discută ca anul acesta să aducem în ţară un contingent de 100.000 de muncitori străini. În aceste condiţii, considerăm că ar fi mult mai ieftin să ne gândim la o politică salarială coerentă pentru anii care vin - şi aici noi am propus un pact multianual în care salariul minim să aibă o tendinţă de creştere, dacă vrem să ne raportăm la spaţiul Pieţei Unice. Avem Piaţă Unică, avem o monedă unică, avem spaţiu Schengen, dar nu avem o politică sau un spaţiu social unic european. Toţi o văd ca o utopie, deşi preţurile produselor şi serviciilor din ţara noastră se apropie din ce în ce mai mult de cele europene. În acest context, ceea ce s-a întâmplat cu salariul minim, dacă legăm de rata inflaţiei, nu a venit decât să indexeze ceea ce s-a întâmplat în plan inflaţionist. Pe de altă parte vedem că valoarea coşului minim de consum nu este corelată cu veniturile salariale din ţară, ceea ce crează un cadru social precar. Avem şi sărăcie în muncă, unde suntem pe locul 1 sau 2 în Europa. Deşi cetăţenii din ţara noastră muncesc, rămân săraci, deoarece banii pe care îi câştigă nu le ajung ca să aibă un trai decent. Apoi apare problema corelării salariului minim cu celelalte tipuri de salarii - salariul mediu - şi raportul care ar trebui să existe între ele, adică undeva la 60% conform pilonului european social. Noi ne apropiem de acest raport, dar cu toate acestea încă nu reuşim să ne apropiem de valoarea coşului minim de consum.

Reporter: Oare nu ne apropiem de valoarea respectivă doar prin faptul că majorăm anual salariul minim brut pe economie şi menţinem aceeaşi valoare privind salariul mediu? Practic avem un salariu mediu, al cărui nivel a scăzut în ultimii ani prin majorarea doar a salariului minim. Aici putem lua în calcul că, din anul 2018, salariile în sistemul bugetar, în administraţia publică locală, sunt îngheţate anual, în mod constant, prin ordonanţele de urgenţă trenuleţ de la sfârşitul fiecărui an.

Dumitru Fornea: Asta a fost şi problema şi nemulţumirea noastră privind politica salarială. Ne trezim la fiecare final de an cu această prorogare a unor legi organice prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Şi vorbim aici despre legea 153/2017 - legea cadru privind salarizarea personalului din sistemul public -, vorbim despre statutul personalului feroviar, vorbim despre statutul personalului silvic, legi organice a căror aplicare este prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă. Guvernul găseşte întotdeauna bani pentru diverse alte acţiuni, dar nu găseşte bani pentru fidelizarea resursei umane, pe care ar trebui să o încurajeze să rămână în România, care trebuie să fie o ţară a speranţei, nu a dezamăgirilor, din cauza cărora oamenii să fie tentaţi să ia calea Occidentului. Prin această politică salarială, noi nu susţinem că aceste tipuri de creşteri trebuie să fie întotdeauna ascendente şi fără nicio corelaţie cu ceea ce se întâmplă în piaţă, dar deja avem semnale că acest factor de producţie care este resursa umană este dezechilibrat în România. Deşi este o mare presiune pe resursa umană, patronatele şi guvernul încearcă să găsească soluţii din exterior, în loc să îşi capaciteze soluţiile pe care le are în interior, adică o distribuţie teritorială mai bună a forţei de muncă, încurajarea mobilităţii interne, o coeziune socială mai mare şi o campanie pentru a încerca să atragă o parte din lucrătorii români din exterior, care ar putea să găsească o speranţă printr-o politică salarială mai bună.

Reducerea fiscalizării muncii - o problemă nerezolvată

Reporter: Vedem că noul ministru al Muncii merge pe ideea aceasta a creşterii salariului minim, dar crearea unui mecanism predictibil şi stabil privind majorarea salariului minim trebuie realizată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fiind una dintre reformele asumate. Aţi discutat cu domnul ministru Marius Budăi despre crearea unui corp comun, unui organism în care să participe patronatele şi sindicatele pentru întocmirea proiectului legislativ menit să pună în practică un astfel de mecanism?

Dumitru Fornea: E o discuţie mai veche, pe care am avut-o nu doar cu domnul Budăi, ci şi cu fostul ministru al Muncii, doamna Raluca Turcan, despre crearea mecanismului pentru stabilirea salariului minim pe economie, pe baze reale, cu o fundamentare corectă. Numai că întotdeauna ne lovim de opoziţia care vine din partea patronatelor şi, în special al celor din zona IMM-urilor, care suportă cel mai mare impact în situaţia în care ar creşte salariul minim. În acest punct nu am găsit încă o soluţie. Din discuţiile pe care le-am avut cu Concordia, organizaţie patronală care reprezintă în general companiile multinaţionale, am reţinut că reprezentanţii acestora sunt mai dispuşi să discute acest aspect, pentru că sunt conştienţi că vor avea o mare problemă legată de forţa de muncă, dar nu în orice condiţii. Ei vor într-un fel să instituie un sistem de offset, la care şi noi să aderăm. Acest sistem de compensare ar urma să fie folosit pe partea de fiscalitate a muncii, adică să scadă fiscalitatea pe care statul o aplică salariatului şi această fiscalitate să se traducă în bani mai mulţi în buzunarul angajatului.

Reporter: În acest sens, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a solicitat Guvernului ca majorarea salarială ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022 să nu fie taxată de stat, pentru ca ea să se facă simţită în mod real în buzunarele angajaţilor, dar propunerea respectivă nu a fost acceptată de membrii Cabinetului Ciucă.

Dumitru Fornea: Au fost mai multe patronate care au propus acest lucru şi, în general, pentru întreaga politică salarială s-a propus să existe o fiscalitate mai mică pentru salariaţi. Dar noi ştim că salariaţii sunt o bază fixă şi predictibilă de impozitare pentru Guvern, la fel ca în cazul accizelor la combustibili, şi de aceea e mai greu ca Executivul să renunţe la ea.

Reporter: Cu ce ar fi de acord sindicatele în acest moment? Cu o neimpozitare a salariului minim pe economie sau cu o scădere a impozitului?

Dumitru Fornea: Ar trebui o combinaţie de măsuri. Ambele sunt de luat în calcul, dar trebuie să ne gândim şi la alte aspecte, pentru că patronatele au ridicat problema birocraţiei. Compensarea ar putea fi şi pe reducerea birocraţiei la companiile din zona privată, care uneori sunt sufocate de birocraţie, şi atunci noi am putea să facem advocacy pe lângă Guvern ca o parte din elementele de birocraţie care sunt acolo să poată fi eliminate. Dar nu am ajuns la o schemă, la un acord-cadru în care lucrul acesta să se prevadă. Aici se face simţită lipsa unui contract colectiv de muncă la nivel naţional care putea să îşi propună altceva decât ceea ce erau obişnuiţi partenerii sociali înainte de abolirea lui în anul 2011. Ne-am raportat la acest contract colectiv de muncă întotdeauna ca la un contract obligatoriu, în care discutau nişte oameni care nu aveau idee despre ce se întâmplă în economie şi rezultatele erau altele.

Forţa de muncă ieftină - principalul argument pentru relocarea în ţara noastră a unităţilor de producţie ale companiilor multinaţionale

Reporter: Dar au rămas contractele colective de muncă pe fiecare ramură economică.

Dumitru Fornea: Şi acolo avem probleme, pentru că sunt puţine care au fost negociate, mai ales că există condiţia ca la nivelul fiecărei unităţi sindicatul reprezentativ să aibă 50%+1 din salariaţi, condiţie care se îndeplineşte foarte greu. Acum, în perioada stării de alertă, din cauza prelungirii în mod automat a contractelor colective de muncă şi din cauza prorogării unor termene, ecartul salarial între nivelul minim şi nivelul mediu devine din ce în ce mai mic. Deja avem 45%-50% din salariaţii din ţară care sunt încadraţi cu salariul minim pe economie. Or de aici pleacă o întreagă problemă, pentru că noi practic nivelurile salariale ale celor cu vechime în funcţie se apropie de valoarea celor care debutează acum în funcţia respectivă, fapt care nu îi stimulează deloc pe cei care au o vechime mai mare. Este un motiv pentru care, de exemplu, Uzina Mecanică Bucureşti sau companiile de stat, unde ai o anumită stabilitate, atrag foarte greu oameni, dar nu pot să menţină nici personalul pe care îl au în acest moment. Mai mult, sunt probleme şi cu formarea profesională. Acum avem formare profesională in house, adică fiecare companie îşi formează angajaţii, dar certificatul de formare profesională este valabil doar la nivelul respectivei companii. Nu mai investeşte nimeni în formare profesională generalistă.

Reporter: Ce alte măsuri ar putea fi luate pentru mărirea salariului minim?

Dumitru Fornea: Sindicatele au propus chiar să nu fie o cotă unică, să avem o impozitare în trepte. Dar pentru impozitarea în trepte este nevoie să ai capacitate instituţională, un Fisc care să aibă date şi să poată culege date în timp real, iar acest lucru este mai greu în România, mai ales că multe companii nu văd cu ochi buni un astfel de sistem, pentru că el le va complica procedurile birocratice. Noi nu excludem această posibilitate de impozitare în trepte, dar rămâne de vâzut care va fi susţinerea politică pentru o astfel de măsură.

Reporter: Există vreo şansă ca legea dialogului social să fie modificată conform cerinţelor celor cinci confederaţii sindicale din ţara noastră?

Dumitru Fornea: Da. Speranţa moare ultima, dar este greu atât timp cât pe partea patronală există o viziune foarte clară a ceea ce reprezintă România ca şi piaţă, adică drept un bloc geografic în care forţa de muncă este relativ ieftină, fapt care a constituit de multe ori pentru companiile multinaţionale drept adevăratul motiv de relocalizare a unităţilor lor de producţie din Occident în ţara noastră. Va trebui să convingem aceste companii multinaţionale, ale căror decizii sunt luate de propriile consilii de administraţie, că, dacă stau în România, reuşesc să îşi menţină profitabilitatea şi să aibă perspective de afaceri durabile şi pentru următorii zece ani. Din păcate este un pic mai greu, pentru că lipseşte decizia, responsabilitatea Guvernului, care este factorul ce putea să încline balanţa în această discuţie între sindicate şi patronate. Guvernul a discutat cu partenerii sociali, cu patronatele şi sindicatele, dar la final a decis de partea patronatelor. Guvernul este pur şi simplu speriat, terorizat de ideea de a nu avea fonduri suficiente la bugetul de stat. Putem spune, din această perspectivă, că Guvernul este captiv companiilor multinaţionale, deoarece locurile de muncă sunt create în mare parte de către acestea. Dacă exista decizia Guvernului de a modifica legea dialogului social, aceasta trebuia să treacă, dar e nevoie ca guvernanţii să îşi asume responsabilitatea pentru o astfel de decizie.

"Certificatul verde tinde să devină un instrument pentru condiţionarea unor drepturi cetăţeneşti"

Reporter: În ultima vreme şi la finalul anului 2021 am văzut multe discuţii legate de introducerea obligativităţii certificatului verde la locul de muncă. Am văzut şi poziţia CSN Meridian, confederaţie sindicală care a declarat că se opune certificatului Covid-19 la locul de muncă. Ce veţi face în continuare, deoarece autorităţile centrale nu au renunţat încă la ideea introducerii acestui certificat?

Dumitru Fornea: Ne bucurăm că a fost organizată o dezbatere privind certificatul verde şi au fost invitaţi şi partenerii sociali, care şi-au prezentat punctul de vedere. Domnul Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a ascultat argumentele tuturor părţilor. Noi susţinem aspectul garanţiilor constituţionale, dreptul la muncă fiind garantat în România. Indiferent de cât de gravă este o situaţie nu poţi să îl lipseşti pe om de capacitatea lui de a munci, de calitatea lui de lucrător conform unei legislaţii care deja este încetăţenită, atât prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, cât şi prin Constituţia României şi prin Codul Muncii. Este o chestiune fără precedent şi, indiferent dacă situaţia este gravă sau nu, este greu să accepţi, mai ales atunci când ai membri care sunt în situaţia de a nu-şi putea obţine un certificat verde şi trebuie să respecţi mandatul pe care îl ai de la aceştia. Mandatul acesta este foarte clar, mai ales pe partea cu organizaţiile sindicale ale poliţiştilor, care probabil că jumătate dintre ei sunt în această situaţie. Dar sunt şi alte categorii, cum ar fi pompierii, jandarmii şi angajaţii multor instituţii de forţă din România.

Reporter: Am înţeles că şi o parte importantă din angajaţii Ministerului Apărării Naţionale nu sunt vaccinaţi şi, în consecinţă, ar avea probleme dacă ar fi introdus certificatul verde la locurile de muncă din sectorul bugetar.

Dumitru Fornea: Sigur, aşa este. Şi atunci, în acest context, rămâne o discuţie şi este benefic ceea ce a propus Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, privind realizarea unui studiu de impact pentru a vedea ce se va întâmpla în situaţia introducerii certificatului verde la locul de muncă, precum şi introducerea unor măsuri alternative, cum ar fi un număr de teste RT-PCR care să fie plătite de stat. Acest lucru se întâmplă şi în alte state europene, cum ar fi Germania. Nu ştiu ce se va întâmpla în acest an, mai ales că Europa se confruntă cu proteste puternice în Bruxelles, Amsterdam, Milano şi Viena cu privire la acest certificat.

Reporter: Colegii dumneavoastră din CESE, partenerii de dialog de la patronate şi sindicate, ce părere au despre acest certificat?

Dumitru Fornea: E foarte greu să determini poziţia lor pentru că nu am avut o dezbatere deschisă privind certificatul verde. Noi am mers pe ideea că, dacă statele membre au dorit să îşi impună acest lucru, pe principiul subsidiarităţii nu ar trebui să ne implicăm în detaliu în această dezbatere. Dar începe să devină o problemă europeană atât timp cât acest certificat verde şi regulamentul care a stat la baza introducerii lui era dedicat facilităţii circulaţiei transfrontaliere, iar acum el ajunge să fie un instrument pentru condiţionarea unor drepturi cetăţeneşti. Nu avem o imagine clară cum se poziţionează fiecare membru din CESE, dar este cert că în acele organizaţii, în care deja s-au luat poziţii rezervate vis-a-vis de oportunitatea menţinerii acestui certificat, s-a înţeles că, privind prin situaţia clară statistică şi prin dinamica răspândirii virusului, din ce în ce mai mulţi oameni se întreabă dacă nu cumva sunt supradimensionate măsurile care sunt luate. Şi aţi văzut că recent, în SUA, CDC a recomandat reducerea perioadei de carantinare, mai ales pentru cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală, deoarece o carantină lungă ar avea un impact negativ economic care s-ar răsfrânge asupra societăţii. A venit momentul evaluării impactului şi din punct de vedere economic, nu doar din punct de vedere pandemic.

Implementarea politicilor sociale - o carenţă a factorilor decizionali de la Bruxelles

Reporter: Cum vedeţi Uniunea Europeană, din punct de vedere social, după doi ani de pandemie?

Dumitru Fornea: Este o mare neîncredere legată de procesele care au loc la Bruxelles şi asta nu este un lucru care să ne bucure, deoarece considerăm că Uniunea Europeană poate aduce valoare adăugată şi nu ne vedem într-un alt spaţiu, decât cel european. Pe de altă parte, conducerea, administraţia, gestiunea UE trebuie să fie mult mai responsabilă şi trebuie să ţină cont şi de opinia statelor membre. Niciodată nu a fost atât de importantă ca acum respectarea principiului subsidiarităţii. E uşor să spui că în Polonia sau în Ungaria, Slovacia sau Cehia sunt nişte nebuni, dar trebuie să înţelegem cum s-a ajuns la această situaţie. Aici cred că UE nu prea mai are răbdare. De aceea vedem o Germanie care se impune din ce în ce mai mult în plan financiar la luarea unor decizii, vedem rolul Franţei care acum insistă foarte mult pe zona de apărare, care conştientizează necesitatea de a avea un pilon al apărării comune, dar pe partea cealaltă sunt o serie de forţe centripete.

Reporter: Ce se întâmplă pe plan social? Din ce observăm, statele puternice se mulţumesc să absoarbă forţa de muncă din zona estică a UE şi nu se îngrijesc deloc ca această forţă de muncă să rămână în statele de origine.

Dumitru Fornea: Pe partea socială, principala realizare pe care o prezintă Bruxelles-ul este pilonul european al drepturilor sociale şi una dintre componentele acestuia este directiva privind salariul minim european, care pentru noi, cei din Est, din perspectiva noastră nu este suficient de ambiţioasă pentru că rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a-şi stabili salariul minim raportat la posibilităţile sale economice. Problema este că atât timp cât cumperi cu diferenţă mică de preţ acelaşi produs de la un magazin din statele puternice sau de la un magazin din România, nu este normal să ai o diferenţă atât de mare la salarizare. Din păcate, UE nu a reuşit să rezolve acest aspect. Noi suntem importatori-exportatori, ne comportăm ca şi cum am exista într-o piaţă unică pe zona economică, în schimb pe zona socială nu reuşim să creăm un spaţiu unic social european, în care să avem un standard. S-a încercat cu Germania care a impus un salariu minim pentru şoferii care tranzitau teritoriul său naţional, dar au sărit în sus companiile de transport din ţara noastră care au spus că o asemenea măsură le afectează competitivitatea şi că vor pierde foarte multe operaţiuni, dar ceea ce se caută în Occident nu are legătură cu o plată ieftină a lucrătorului român, ci cu disponibilitatea de a lucra. Deci nu este o problemă de bani în sine, pentru că şi românii şi olandezii au aceleaşi drepturi salariale în Ţările de Jos, cu mici excepţii. Cei de acolo sunt dispuşi să plătească muncitorilor români acelaşi preţ ca pentru un olandez, cu diferenţa că olandezul nu mai acceptă să lucreze în orice condiţii. Pe flexibilitatea muncii, pe mobilitatea geografică este foarte important ca lucrătorul să fie disponibil. Asta diferenţiază forţa de muncă din România de cea din Occident, nu salariul în sine.

Reporter: În calitate de membru al Comitetului Economic şi Social European, care este situaţia partenerilor sociali la nivel european spre deosebire de aceea din cadrul Consiliului Economic şi Social din ţara noastră? La nivel european CESE ar rol mai mult decorativ aşa cum se întâmplă cu CES pe plan intern?

Dumitru Fornea: În ultima perioadă, foarte multe dintre instituţiile publice, în cele 21 de luni de pandemie, au fost într-un fel sau altul afectate în plan funcţional. Surprinzător, CESE şi-a menţinut activitatea, a încercat să accentueze mai mult rolul, care i-a fost oferit prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, adică să insiste pe temele sociale. Sunt şi acolo mai multe poziţii. În general este o poziţie care vine în sprijinul statelor membre, dar pe de altă parte sunt foarte multe solicitări din partea cetăţenilor de a acorda mai multă atenţie aspectelor care ţin de restricţiile impuse şi garantarea drepturilor omului în contextul acestor măsuri pandemice. La modul oficial, preşedintele CESE a avut o abordare pozitivă vis-a-vis de campania de vaccinare şi tot ceea ce s-a propus pe linia aceasta, considerând că statele membre au capacităţile guvernamentale suficiente şi că Uniunea Europeană are instituţiile necesare pentru a garanta sănătatea şi securitatea cetăţenilor europeni. Pe de altă parte, pe parcursul evoluţiei crizei pandemice s-a observat că din ce în ce mai multe organizaţii ale societăţii civile au cerut mai multe garanţii constituţionale, mai multe garanţii privind drepturile omului din UE şi o abordare mai critică vis-a-vis de măsurile care au fost luate. O principală problemă care am văzut că începe să se dezvolte şi la nivelul Parlamentului European este problema transparenţei decizionale în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri sau a impunerii măsurilor pandemice.

Reporter: Vă mulţumim.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Pe mine ma revolta ca aceste sindicate nu protestează vehement fata de masura criminala de a aduce anual o suta de mii de muncitori tineri si slab sau necalificati din lumea a treia și de acolo din cele mai sarace zone mai ciumpalatilor daca nu protestati si nu cereti abrogarea acestei ordonanta romania in max 20 de ani este terminata dispare ca popor va fi mica asia si africa europei plus voi nu o sa mai aveti membrii de sindicat romani ca majoritatea vor emigra ce muma padurii discutati de marirea salariilor cand daca romania va fi inundata de acesti sclavi moderni tineri salariile vor ramane mici plus in max 10ani romanii o sa fie dati afara masiv si angajat in locul lor acesti muncitori ieftini si care lucrează mult pe bani putini,aceasta masura antinationala va alunga pe romanii ramasi in tara si cei plecati nu vor avea sanse sa se mai intoarca atunci vezi discriminari fasciste pe piata muncii,va fi un dezastru social ,in 15 ani pot veni 2 milioane de imigranți,din pacate sindicatele din Romania sunt zero barat si asta de mai sus vorbeste aiurea vorbe goale si fara efect nu a zis un cuvant despre cum lupta ei efectiv pentru drepturile angajaților care sunt exploatati de patroni despre discriminarea existenta pe piata muncii total ilegala dar tolerata de stat,etc etc hai sa fim serioși astia care au acum 30 si ceva de ani peste 15-20 de ani o sa aiba mari probleme pe piata muncii din Romania,nu as vrea sa fiu in locul lor ,cred ca generatia care are acum in jur de 50 de ani este ultima care mai prinde vremuri cat de cat normale cu somaj redus,inca mai trebuie max 15 ani ca efectele robotizarii sa fie simtite dur,plus mai este aceasta politica criminala cu imigranții lasati in tara in numar urias va dati seama de dezastrul social care vine pe termen mediu

    Domne, nu treuie sa reinventam roata. Trebuie doar sa dam copy/paste intr-o tara care functioneaza ok:

    - Vrei sindicate puternice si mai multe drepturi pt angajati, preia legislatia Frantei 

    - Vrei formare profesionala buna, preia legislatia si metodele germane sau austriece 

    - Vrei ipozit progresiv, preia legislatia din vreo 20 tari EU  

    - Vrei educatie buna, preia modelele scandinave

    ... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

08 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9210
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8330
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0392
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8375
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.1646

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro