Guvernul şi AEP au fost acţionate în instanţă pentru neorganizarea alegerilor la Primăria Capitalei

Guvernul României şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru funcţia de primar general al Capitalei, post rămas vacant după alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte, informează News.ro.

Reclamanţii - Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului - au depus o acţiune la Curtea de Apel Bucureşti prin care solicită obligarea Guvernului să emită hotărârea privind organizarea alegerilor pentru Primăria Municipiului Bucureşti.

Potrivit cererii, aceştia invocă „nelegalitatea pasivităţii Guvernului şi a AEP” faţă de obligaţia legală de a stabili data scrutinului, cerând totodată aplicarea unei amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, solicită ca AEP să iniţieze procedurile legale şi să formuleze propunerea de calendar electoral către Executiv.

Reclamanţii arată că, odată cu ordinul Prefectului Capitalei care a constatat încetarea mandatului de primar general, Guvernul avea obligaţia - conform articolului 160 alin. (11) din Codul administrativ - să organizeze alegeri parţiale în cel mult 90 de zile. „Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală. Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, se arată în document.

În opinia reclamanţilor, inacţiunea autorităţilor reprezintă o „negare a voinţei politice a cetăţenilor” şi o „ingerinţă directă în exercitarea dreptului de vot”, contrară principiilor statului de drept şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Ei invocă jurisprudenţa CEDO în cauze precum Matthews c. Regatul Unit şi Tanase c. Moldova, care statuează obligaţia pozitivă a statului de a asigura efectivitatea dreptului la alegeri libere.

„Unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora”, susţin reclamanţii, citând o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2016, care stabileşte că pasivitatea autorităţilor administrative constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc.

Aceştia afirmă că acţiunea lor „nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege”, subliniind că „exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere”.