Guvernul tehnocrat i-a dezamăgit pe oamenii de afaceri

A CONSEMNAT EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii / 18 ianuarie 2017

Guvernul tehnocrat i-a dezamăgit pe oamenii de afaceri

(Interviu cu domnul Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM)

Pârvan: "Este absolut incalificabil să producem mărfuri pe care le exportăm, dar nu le putem plasa pe piaţa noastră"

Guvernul tehnocrat i-a dezamăgit pe oamenii de afaceri, după cum ne-a spus, într-un interviu, domnul Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa a subliniat, însă, că nu trebuie blamată tehnocraţia, ci tehnocraţia nedecisă.

Reporter: Anul trecut a fost guvernat de un executiv tehnocrat. Cum a simţit mediul de afaceri acest lucru?

Cristian Pârvan: Anul 2016 a fost dezamăgitor din punct de vedere al sprijinului guvernamental privind mediul investiţional şi al unor iniţiative care să-i ajute pe oamenii de afaceri. În ciuda tuturor intervenţiilor la nivelul tuturor factorilor de decizie, sunt firme competitive care au avut şi au de suferit din cauza unor bâlbâieli organizatorice de administrare a fondurilor UE şi companii care au ajuns să plătească inclusiv corecţii financiare din acest motiv. Cu toate că s-a explicat, s-a ilustrat, s-a motivat că nu este cazul ca societăţile care au trecut prin filtrul evaluării în cadrul programului de competitivitate să sufere pentru unele deficienţe administrative, totuşi nu s-a găsit niciun fel de soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, iar decidenţii politici nu au avut curajul să promoveze o reglementare care să rezolve strict o singură temere - aplicarea unor condiţii artificiale descoperite după 2-3 ani de la terminarea proiectelor şi imputate firmelor, deşi acestea derulaseră contractele în regulă, fără nicio altă observaţie. Repet, aceste clauze artificiale au fost identificate după finalizarea proiectului.

Ilustraţia materială a faptului că nu s-a acţionat în favoarea întreprindrilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri românesc constă în următoarele aspecte: ajutoarele de stat au fost acordate exclusiv companiilor multinaţionale, iar la rectificarea bugetară mediul investiţional a pierdut finanţe, dând bani la buget.

Se va spune că oamenii de afaceri au performat în 2016. Evident, pentru că ei nu stau după decidenţii politici. Ei fac tot ce pot ca să producă profit. Problema care se pune este dacă puteam avea mai mulţi antreprenori. Puteam avea afaceri mai multe şi mai bănoase decât avem? Răspunsul şi credinţa noastră este că da. Acest lucru ar fi fost posibil dacă anumite lucruri ar fi fost mai bine lămurite, analizate şi promovate transparent şi nepărtinitor pentru anumite firme şi interese.

2016 a arătat că mediul de afaceri românesc demonstrează o anumită robusteţe, prin prisma numărului de firme care au intrat în faliment. Este adevărat că nici numărul de societăţi nou create nu a fost pe măsura potenţialului şi a necesităţilor ţării noastre. Aici am avut parte de birocraţie, care, în ciuda tuturor declaraţiilor, rămâne foarte complicată, în primul rând în relaţia cu ANAF. Toţi politicienii s-au angajat, în prag de alegeri, că o vor simplifica. Am propus să găsim o formulă în care firmele cu o anumită stabilitate în timp şi care pot evalua nivelul de taxe şi impozite pe care le plătesc anual să plătească anual patru rate egale şi la finalul anului să se facă o regularizare. Ar fi o mare simplificare pentru mediul de afaceri. Din păcate, suntem în pericol ca anumite măsuri din Codul Fiscal să producă probleme mediului de afaceri.

Totuşi, anul trecut, pe ultima sută de metri, a fost luată o măsură bună, din punct de vedere fiscal - aceea de a prelungi fără termen scutirea impozitului pe profitul reinvestit, măsură care ar trebui să se vadă în perioada următoare. Aceasta, combinată cu o taxare modică a dividendelor, va duce la stimularea mediului de afaceri, la raportarea cât mai corectă a profitului şi la realizarea unor investiţii pentru dezvoltarea activităţii.

În 2016 am avut şi o conjunctură favorabilă datorită preţului mic al petrolului, care a influenţat costurile cu energia ale companiilor.

Referitor la Guvernul tehnocrat, perioada de un an de interimat nu a fost cea mai fericită soluţie. Nu trebuie blamată tehnocraţia, ci tehnocraţia nedecisă. Şi vă dau un singur exemplu - ministrul sănătăţii, atunci când reprezenta un ONG, a adus pe piaţa românească medicamente care nu existau, dar când a ajuns ministru nu l-a mai interesat acest aspect.

Reporter: Care a fost cel mai mare neajuns al anului trecut, în viziunea mediului de afaceri?

Cristian Pârvan: Cea mai mare distorsiune în 2016 s-a făcut pe salarizare. Fiecare grup social care a încercat să-şi suplimenteze veniturile personale a condus la o cerere generalizată de creştere salarială, justificată sau nu. De aici - imposibilitatea de promovare a unei legi unitare de salarizare care ar fi devenit un non-sens în aceste condiţii. Mărindu-se discreţionar salariile în anumite categorii, ca să le pui într-o ordine socială relativ logică ar însemna o creştere totală a anvelopei salariale practic de nesuportat, de la un an la altul. Toate acestea presează şi pe actuala guvernare.

Reporter: Cum apreciaţi faptul că în prospectul de listare a MedLife se apreciază că ţara noastră ar necesita încheierea unui nou acord cu FMI?

Cristian Pârvan: Aceste prospecte sunt aprobate de Autoritatea de Servicii Financiare (ASF), care este plătită pentru acest lucru. Cum a putut ASF să aprobe un astfel de prospect? Îmi este imposibil să înţeleg şi în niciun caz nu pot aprecia pozitiv activitatea ASF, care a aprobat un astfel de prospect de emisiune de acţiuni. Nu are nicio scuză sau explicaţie legală. Prospectul de emisiune are un singur scop - să explice cât mai bine, cât mai convingător, unor oameni neiniţiaţi, de ce această afacere este bună, este durabilă, este profitabilă şi că merită să îşi investească banii în ea. Acesta este scopul absolut şi nimic în plus faţă de el nu este justificat într-un prospect de emisiune de acţiuni.

Reporter: Dar dumneavoastră consideraţi că avem nevoie de o nouă "umbrelă" de la FMI?

Cristian Pârvan: Categoric nu! Pur şi simplu atmosfera generală din Europa, aşa cum o percepem, nu este de natură să se considere că România poate să trecă printr-o criză profundă. Şi argumentul brutal este, în final, că cel mai mare risc al României este să sacrificăm investiţia. La limită - nu se mai face nici o investiţie.

Reporter: Avem de implementat Directiva care prevede impozitarea profitului în ţara unde acesta a fost realizat...

Cristian Pârvan: Acea directivă rezolvă doar parţial problema şi este mai mult pentru ca să se dea senzaţia că mai facem ceva şi în favoarea naţiunilor. Pentru că acea directivă se referă doar la o singură zonă în mod consistent şi aproape exclusiv - zona costurilor financiare pe care le iau în seamă companiile pentru a-şi calcula profitul. Dar nu aminteşte nimic despre preţurile de transfer, segment foarte important întrucât nu se poate explica altfel profitabilitatea mai mare a capitalului autohton faţă de cea a capitalului străin. Cum este posibil că profitabilitatea capitalului străin să fie mai mică decât cea a capitalului autohton? Este clar că se face transfer de profit în alte state printr-o politică de optimizare fiscală legală. Una din măsurile pe care noi o susţinem de ani de zile este să creştem gradul de integrare a unor produse, a numărului de firme româneşti care să devină furnizori pe specializarea lor.

Reporter: Consideraţi că suntem pregătiţi să intrăm în Uniunea Bancară Europeană?

Cristian Pârvan: Pentru Uniunea Bancară Europeană putem să spunem şi da, şi nu. În situaţia în care ne aflăm - respectiv 95% din capitalul bancar este străin -, dimensiunea afacerilor din România va fi influenţată oricum de ceea ce se întâmplă în această uniune.

Există un proces în care statele încep să înţeleagă faptul că au nevoie, pentru piaţa şi politicile lor, să aibă instrumente bancare cât de cât adecvate. Discuţia de a avea sistemul nostru bancar "ceva mai autohton" ar trebui abordată mai deschis, mai ferm şi cu multă grijă, pentru că nu ne dorim orice fel de sistem bancar cu care să repetăm experienţa negativă din anii 1990.

Reporter: Cum credeţi că ne vor influenţa evenimentele care au loc la nivel european?

Cristian Pârvan: Până la urmă, considerentele economice vor prevala faţă de orice declaraţii şi angajamente luate în orice circumstanţă. Ca urmare, ceea ce se va întâmpla în Europa - fie prin alegerile din Franţa (din luna mai) şi Germania (din toamnă), fie legat de condiţiile în care va fi negociat Brexit-ul, de ceea ce se va întâmpla în Italia, care are o economie importantă şi unde sunt multe semne de întrebare, mergându-se inclusiv pe ideea de a ieşi din zona euro, va avea repercusiuni şi la noi, care suntem o ţară cu 72% din exporturi în UE şi 95% din producţie în aceste exporturi.

Reporter: PIAROM este un patronat tânăr. Ce v-aţi propus să realizaţi prin constituirea acestei entităţi?

Cristian Pârvan: Noi am restartat acest patronat al investitorilor autohtoni preocupaţi de faptul că, într-o economie sănătoasă, trebuie să îşi găsească locul, alături de investitorii străini, şi vocea investitorilor autohtoni. Din păcate, organizaţiile patronale pe care noi le cunoaştem foarte bine de 26 de ani au avut mari dificultăţi în a se putea impune, pentru un simplu motiv principal - faptul că n-au reuşit să prezinte autorităţilor şi decidenţilor politici argumente pe bază de analize pentru o propunere sau alta. Noi considerăm că patronatul trebuie să fie un partener foarte corect, foarte determinat, foarte incisiv şi foarte sonor public, dar pe bază de cifre şi argumente. Şi atunci, anul trecut am realizat câteva studii referitoare la industrie, dar şi la stadiul în care se află forţa de muncă din ţara noastră.

Reporter: Un sector pe care aţi pus accentul în ultimul studiu realizat de PIAROM este IT. Care sunt concluziile cercetării în acest domeniu?

Cristian Pârvan: Implicaţiile acestei categorii şi a situţiei salariilor din acest domeniu au foarte mare impact în informatizarea societăţii româneşti. Este absurd să faci o intabulare de apartament şi Oficiul de Cadastru să îţi ceară să aduci certificatul fiscal de la o autoritate a statului unde respectivul document ar putea să fie verificat imediat. De ce trebuie să-mi petrec ore la coadă ca să iau certificatul şi să-l duc de la un ghişeu la alt ghişeu? Pentru acest aspect este vital să luăm măsuri foarte dure. Trebuie să avem informaticienii mai omogen repartizaţi. Atât timp cât vom avea, în Bucureşti şi în zece judeţe, mii - până la zeci de mii de informaticieni, dar vom avea zeci de judeţe cu 30-40 de informaticieni, acest proces de informatizare, care vizează toate aspectele vieţii socio-economice, cu implicaţii puternice asupra mediului de afaceri, nu va putea să fie făcut. Şi în mediul rural avem nevoie de medic de familie şi, ca să poată să opereze cardul de sănătate, ne trebuie sisteme informatice, şi în mediul rural ar trebui să avem sistem bancar ca să putem reduce evaziunea fiscală, toţi cei care lucrează cu bani ar trebui să aibă case de marcat conectate la ANAF. Dar pe ce să le conectăm dacă nu avem sistem sau dacă el cade din oră în oră? Dacă nu avem un suport şi infrastructură hard şi umană, oameni plătiţi să poată întreţine aceste sisteme, atunci evident că avem o problemă majoră de aşa numite reforme structurale.

Tot din acest studiu a rezultat că o categorie extrem de importantă pentru România o reprezintă şoferii de camioane. Cel mai important lucru este că peste jumătate din deficitul de cont curent este balansat de încasările aduse de transporturile internaţionale. Deci, munca acestor oameni, plătită chiar cu salariul minim, compensează cu mai mult de jumătate deficitul de balanţă comercială. Şi problema este că şi în acest domeniu se constată un deficit de forţă de muncă. Un şofer de tir face mult mai multe decât să conducă pe şosele patriei sau ale Europei. Deci, calificarea acestor oameni, pregătirea lor, inclusiv pentru a reduce riscul de acidente, este extrem de importantă. În plus, şi salarizarea acestor oameni este extrem de importantă. Mai mult de atât, anul trecut ne-am trezit cu poliţele de asigurări majorate.

O chestiune care îngrijorează în mod legitim patronatul este numărul mult prea mare de contracte de muncă pentru muncitori necalificaţi. Vom continua să analizăm codul ocupaţiilor din România, care este baza legală a acestei situaţii. Dacă nu îi acorzi muncitorului cel puţin o treaptă sau două de calificare, atunci, evident, orice om de afaceri străin sau român va încerca să-l remunereze cu salariul minim pe economie, ceea ce nu este benefic nici pentru firmă, nici pentru economie.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noul an?

Cristian Pârvan: Sperăm, în primul rând, la o reducere a birocraţiei, în special în ceea ce înseamnă relaţia mediului de afaceri cu ANAF. A doua aşteptare este legată de clarificarea legilor achiziţiilor publice, care, deşi sunt nişte documente foarte mult lăudate, totuşi, în contextul în care nu avem clarificate atribuţiile administraţiei, de fişa postului etc., ele sunt inaplicabile. Un primar, oricâtă bună credinţă ar avea, cu aceste legi nu poate lucra în condiţii de siguranţă, putând fi oricând acuzat, de oricine, cu cea mai mare uşurinţă, că a făcut abuz în funcţie. Dacă nu clarificăm aceste aspecte şi menţinem perspectiva neagră că oricine poate fi acuzat de orice în momentul în care a făcut o achiziţie publică, atunci vom avea mari probleme în absorbţia fondulor europene.

Şi în domeniul energetic am avut o mare nerealizare în 2016, pe care sperăm să o corectăm în acest an, astfel încât, în iarna 2017-2018, cel puţin pentru 10%-15% din cei care, în mod natural, nu vor mai avea lemne de foc, să putem oferi alte soluţii pe care le avem în ţară ca să se încălzească. Sperăm să nu mai avem şcoli îngheţate, oraşe îngheţate, spitale îngheţate, întrucât soluţii alternative există, iar noi susţinem bio-masa în mod special.

Aş mai adăuga că, în general, nu trebuie să importăm atâtea produse, ci să importăm tehnologie, know-how, lucruri care ne ajută să ne folosim inteligenţa noastră în mod superior şi să producem mai mult.

Una din preocupările pe care le avem pentru 2017, ca patronat, este să întrebăm public, permanent, de ce inovaţiile româneşti nu îşi găsesc locul pe piaţa românească. Aici avem o mare nerealizare - pe unele dintre produsele pe care le fabricăm şi le exportăm nu le putem plasa pe piaţa românească, ceea ce este absolut incalificabil.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro