ICSID: "Statul român nu a abuzat de putere în cazul Roşia Montană"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 10 mai

Sursa foto www.gabriel resources.com

Sursa foto www.gabriel resources.com

English Version

Statul român nu a abuzat de puterile sale şi respingerea de către Parlament a proiectului de lege privind exploatarea minieră a aurului de la Roşia Montană nu a fost influenţată politic, afirmă în motivarea deciziei judecătorii tribunalului internaţional de arbitraj (ICSID), care funcţionează la Washington ca una din instituţiile Băncii Mondiale. Magistraţii mai reţin şi că includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO nu a fost una nerezonabilă.

Motivarea deciziei care se întinde pe 413 pagini a fost publicată, după ce în prealabil anumite pasaje au fost ascunse, potrivit solicitărilor părţilor aflate în litigiu - Statul român pe de o parte şi compania Gabriel Resources, de cealaltă parte, la două luni de la publicarea în 8 martie 2024 a deciziei ICSID prin care erau respinse cererile companiei canadiene, ce era obligată să plătească Guvernului român cheltuielile de judecată efectuate.

În ceea ce priveşte respingerea de Parlament a proiectului de lege privind exploatarea minieră a aurului de la Roşia Montană, aceasta a avut loc după ce în anul 2013, zeci de mii de români au ieşit în stradă şi au cerut respingerea actului normativ iniţiat de guvernul Ponta în favoarea Roşia Montană Gold Corporation.

În acţiunea deschisă de Gabriel Resources, compania susţinea că declaraţiile premergătoare votului din Parlament pe care le-au făcut liderii coaliţiei de guvernare de la acea vreme - premierul Victor Ponta şi Crin Antonescu, copreşedinţi ai Uniunii Social-Liberale (USL) - au influenţat decisiv blocarea proiectului.

În motivarea lor, membrii tribunalului de arbitraj internaţional arată: "Proiectul de lege, indiferent dacă a fost reuşit sau nu, a avut intenţia de a permite avansarea proiectului. Sistemul juridic aşa cum era, era cunoscut de către reclamanţi atunci când au decis să investească în România. În lumina celor de mai sus, Tribunalul nu găseşte nicio dovadă a unui abuz de putere în modul în care pârâtul a gestionat desfăşurarea procesului de autorizare şi proiect, în special atunci când Guvernul a înaintat Parlamentului proiectul de lege şi când Parlamentul a respins acel proiect de lege".

Mai mult, magistraţii afirmă: "Nu este o speţă în care statul a abuzat de puterile sale suverane pentru a profita din eforturile şi capitalul investitorilor privaţi în detrimentul acestora şi nici nu a intervenit pentru a transfera un proiect lucrativ de la un investitor privat la altul".

În consecinţă, tribunalul de arbitraj internaţional a respins şi argumentul reclamanţilor, potrivit cărora deciziile care au condus la înregistrarea UNESCO au fost rezultatul deciziei Guvernului din 9 septembrie 2013 de a nu continua cu proiectul.

Magistraţii ICSID: "Înscrierea Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu este un act motivat politic pentru împiedicarea implementării proiectului Gabriel Resources"

În ceea ce priveşte înregistrarea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, magistraţii nu au constatat nimic ilegal. Nominalizarea României pentru Roşia Montană în vederea înscrierii pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost făcută în 2016, urmată de depunerea dosarului de nominalizare la UNESCO în ianuarie 2017. Candidatura a fost apoi retrasă în iunie 2018 şi depusă din nou în ianuarie 2020. Potrivit ICSID, includerea Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO nu era nerezonabilă, atât timp cât acţiunile României în această privinţă au avut loc la aproximativ trei până la şapte ani după respingerea proiectului de lege de către Parlament. Mai mult, la acel moment, Comisia UNESCO însăşi a propus organizarea de consultări publice cu privire la posibilitatea de a clasifica Roşia Montană. Acest lucru a fost semnalat şi de către experţi.

În motivarea deciziei ICSID se arată: "Din documente reiese clar că motivul pentru aceasta a fost ideea că reclamanţii (Gabriel Resources) ar putea să nu continue proiectul sau că implementarea proiectului ar putea să nu continue. Ideea era de a asigura cumva finanţarea şi dezvoltarea zonei într-un astfel de scenariu. Într-adevăr, includerea pe Lista Patrimoniului Mondial oferă statelor acces la asistenţă internaţională, inclusiv asistenţă financiară. Prin urmare, propunerea în sine nu era nerezonabilă".

Documentul citat precizează că Gabriel Resources nu a furnizat nicio analiză juridică pentru a justifica modul în care un "strat suplimentar de protecţie" este "fundamental incompatibil cu licenţa minieră a RMGC", motivarea menţionând că statele se bucură de o largă libertate de acţiune în adoptarea măsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului cultural.

Mai mult, magistraţii ICSID arată că atunci când România a reactivat cererea UNESCO, aceasta a declarat că "RMGC nu a îndeplinit până în prezent, dar poate îndeplini în continuare cerinţele prevăzute de legislaţia română pentru a obţine autorizaţiile de mediu şi alte autorizaţii necesare pentru proiectul minier de la Roşia Montană".

Potrivit deciziei tribunalului de arbitraj internaţional este clar, iar reclamanţii nu susţin contrariul, că Convenţia UNESCO în sine nu creează un obstacol în calea Proiectului sau că lista UNESCO nu este incompatibilă cu Licenţa Roşia Montană.

"De fapt, după cum a explicat Pârâtul (România) către UNESCO, licenţa Roşia Montană a fost prelungită în 2019 pentru cinci ani", se arată în motivare.

Ca atare, potrivit documentului citat "Tribunalul nu poate indica nimic care să susţină afirmaţia că reclamanţii nu ar putea obţine declasarea zonei Roşia Montană din Lista Monumentelor Istorice".

Magistraţii mai arată: "Nu există nicio dovadă care să susţină afirmaţia reclamanţilor că lista UNESCO a creat impedimente care au fost fatale pentru continuarea Proiectului. Prin urmare, Tribunalul nu poate deduce din cererea României de a înscrie Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un act motivat politic pentru împiedicarea implementării Proiectului".

Faţă de toate acestea magistraţii ICSID au concluzionat că nu există o încălcare a tratelor comerciale şi în consecinţă au stabilit cu majoritate de 2 la 1 că autorităţile române nu au acţionat în mod arbitrar, discriminatoriu sau inconsecvent, nu au refuzat reclamanţilor un proces echitabil, nu au contrazis declaraţiile specifice făcute reclamanţilor sau aşteptările rezonabile ale reclamanţilor, nu au abuzat de puterile conferite de legislaţia în vigoare, nu au tratat reclamanţii şi/sau investiţiile reclamanţilor în mod diferit faţă de alţi investitori în situaţii similare circumstanţe similare şi nu i-au privat pe cei de la Gabriel Resources de utilizarea rezonabilă a investiţiilor reclamanţilor şi de beneficiile rezultate.

Horacio Grigera Naon: "Acţiunile statului român, motivate politic în perioada 2011-2015"

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de la Washington (ICSID) a stabilit, în 8 martie 2024, că România nu trebuie să plătească nicio despăgubire pentru că a anulat exploatarea minieră de la Roşia Montană şi a cerut introducerea zonei în patrimoniul UNESCO. Gabriel Resources a depus în iulie 2015 la ICSID cererea de arbitraj împotriva statului român, susţinând că i-a fost expropriată investiţia prin mai multe acte ale autorităţilor româneşti, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roşia Montană. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost de aproximativ 6,7 miliarde USD. Gabriel Resources se aştepta să primească minimum 2 miliarde dolari. Cauza a fost arbitrată de trei specialişti: Pierre Tercier, preşedintele Tribunalului, Zachary Douglas KC, nominalizat de România, şi Horacio A. Grigera Naon, propus de Gabriel Resources.

În fapt, arbitrul nominalizat de companie a ţinut să transmită şi o poziţie separată, în dezacord cu decizia finală a Tribunalului. În opinia separată care se întinde pe 37 de pagini din cele 413 ale motivării deciziei ICSID, Horacio A. Grigera Naon susţine că începând cu jumătatea anului 2011 şi până în 2015, acţiunile statului român cu privire la Gabriel Resources au fost preponderent motivate politic.

În opinia sa separată, Horacio Grigera Naon arată: "Urmărirea obiectivelor politice, adesea combinate indisolubil cu cele economice, şi renegocierea condiţiilor în care Gabriel Reosurces s-a angajat să efectueze şi finalizeze proiectul Roşiia Montană au constituit cauza dispariţiei Proiectului, şi nu problemele de mediu. Motivele sau obiectivele politice ori economice nu pot fi o scuză pentru nerespectarea tratatelor bilaterale de protecţie a investiţiilor (BIT-uri) sau pentru refuzarea drepturilor care decurg din asemenea prevederi. Comportamentul statului (...) trebuie evaluată holistic pentru a determina dacă este o cutumă privilegierea obiectivelor politice sau economice în dauna respectării drepturilor investitorilor şi obligaţiilor concomitente ale statului potrivit dreptului internaţional. O analiză adecvată a acestui lucru situaţia din perspectiva investiţiilor BIT şi a garanţiilor investitorilor şi dreptului internaţional impune un exerciţiu de conectare a punctelor pentru a evalua întreaga conduită pe care a avut-o statul român în această cauză. Fără autorizaţia de mediu, Proiectul nu a fost posibil, nici fezabil. După cum au subliniat diferiţi demnitari guvernamentali, inclusiv secretarul de stat Năstase şi premierul Ponta, mai presus de oricare alte condiţii, aprobarea autorizaţiei de mediu a fost determinantă în luarea deciziei privind realizarea proiectului. Cu alte cuvinte, problemele de mediu au fost factori importanţi care au condiţionat conduita guvernamentală şi opinia publică care s-a opus Proiectului. Faptele şi conduita privind acordarea sau nu a autorizaţiei de mediu pot da naştere, izolat sau în tandem, la încălcări ale Tratatului. Ele fac parte integrantă din dosarul existent şi constituie o bază substanţială a cauzei reclamanţilor. Neluarea în considerare a acestora ar constitui o încălcare a procesului echitabil. Comportamentul negativ al statului afectând derularea sau finalizarea procesului care duce la acordarea autorizaţiei de mediu, inclusiv rezultatul final aşteptat al procesului (adică, acordarea autorizaţiei) poate constitui o încălcare tratatului privind standardul de protecţia justă şi echitabilă a investitorului".

Prin prisma celor de mai sus, cel de-al treilea magistrat a decis favoarea Gabriel Resources, însă statul român a câştigat speţa cu o majoritate de 2 la 1.

ICSID a secretizat sute de paragrafe din motivare

Sute de paragrafe din motivarea Tribunalului Băncii Mondiale, de la Washington (ICSID), privitoare la litigiul în care compania Gabriel Resources a solicitat daune de miliarde dolari în cazul Roşia Montană, au fost secretizate, prin blurare. Acesta a şi fost motivul pentru care publicarea deciziei a fost amânată cu 60 de zile: posibilitatea ca Guvernul României, respectiv Gabriel Resources, să decidă care părţi ale motivării nu vor fi publicate.

Potrivit unei analize efectuată de site-ul România Curată cu privire la sutele de paragrafe blurate (secretizate) din motivarea deciziei ICSID, textele respective ar privi următoarele aspecte:

- Negocierile secrete ale Guvernului Ponta cu Gabriel Resources, în special prin ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, din primăvara până în toamna anului 2013 (cea mai consistentă parte)

- Negocierile Guvernului Boc (în special implicarea ministrului Mediului, Laszlo Borbely, dar şi a altor miniştri) cu compania, între 13 septembrie 2011 şi 26 ianuarie 2012

- Modul de transfer al licenţei de exploatare pentru Roşia Montană de la Minvest Deva la RMGC, respectiv a licenţelor de explorare pentru Bucium

- Prelungirea cu trei ani a licenţelor de explorare pentru Bucium şi, apoi, solicitările de obţinere a licenţei de exploatare pentru aceleaşi perimetre

- Discuţiile pentru declararea proiectului de la Roşia Montană ca fiind de interes local, respectiv de interes naţional, din iulie 2011

- Recapitalizarea RMGC, din 2013, cu posibila diminuare drastică a participaţiei statului român

- Investigaţiile ANAF din noiembrie 2013 şi din mai 2014

- Informaţii legate de studii de fezabilitate

- Informaţii despre acţiunea în instanţă a RMGC împotriva Institutului Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii, pentru includerea Roşiei Montane pe Lista Monumentelor Istorice cin România.

- Anularea, în instanţă, în urma acţiunilor avocaţilor civici, a avizului de mediul pentru un Plan Urbanistic General favorabil companiei (în 2016).

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb