Agenţia Internaţională a Energiei, principalul organism de consiliere pe probleme energetice al ţărilor dezvoltate, a anunţat că este pregătită să elibereze petrol din rezerva strategică, dacă piaţa se va confrunta cu probleme de aprovizionare după atacul Israelului asupra Iranului, o declaraţie care a fost criticată de Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol pe motiv că o astfel de măsură nu ar face decât să creeze panică pe piaţă, transmite Reuters, care afirmă cele ce urmează.
În ultimii ani, Agenţia Internaţională a Energiei, care reprezintă consumatorii de petrol, şi Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol, care îi reprezintă pe unii din cei mai mari producători mondiali de petrol, au exprimat viziuni diferite cu privire la evoluţia cererii mondiale de petrol şi ritmul în care se va face tranziţia energetică.
Directorul IEA, Fatih Birol, a declarat că deşi piaţa petrolieră este bine aprovizionată, Agenţia este gata să acţioneze, dacă va fi nevoie, adăugând că în sistemul IEA există 1,2 miliarde barili de ţiţei sub forma rezervelor strategice şi de urgenţă.
În replică, secretarul general al OPEC, Haitham Al Ghais, a criticat comunicatul lui Fatih Birol, apreciind că acesta ''a tras un fals semnal de alarmă şi creează un sentiment de teamă pe piaţă prin faptul că repetă o nevoie inutilă, vizând potenţiala utilizare a stocurilor petroliere de urgenţă''. Potrivit lui Haitham Al Ghais, nu există evoluţii pe partea de ofertă sau pe partea de dinamică a pieţei care ''să justifice măsuri inutile''.
Preţul petrolului a crescut brusc după ce Israelul a atacat vineri mai multe ţinte din Iran. Cotaţia barilului de ţiţei a crescut cu 7%, cel mai mare salt înregistrat pe parcursul unei singure zi după 2022, când Rusia a invadat Ucraina.
SUA şi aliaţii săi, în coordonare cu IEA, au accesat ultima dată rezervele de petrol la începutul lui 2022, după invazia rusească din Ucraina, o decizie care a fost intens criticată de OPEC la acea dată, conform sursei citate.
Chiar dacă Israelul nu a atacat facilităţile energetice ale Iranului, participanţii de pe piaţă se tem că situaţia ar putea escalada, ceea ce ar duce la pagube în ceea ce priveşte infrastructura energetică din Iran şi ţările vecine, precum şi la blocarea Strâmtorii Ormuz.
În luna septembrie 2019, rebelii houthi din Yemen susţinuţi de Iran, au lansat un atac cu drone asupra rafinăriei de la Abqaiq a grupului saudit Aramco, ceea ce a dus la diminuarea cu 5,7 milioane de barili pe zi a producţiei de petrol a Arabiei Saudite şi a perturbat piaţa petrolieră.
Între timp, relaţiile diplomatice ale Iranului cu ţările vecine din Golf, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, s-au îmbunătăţit semnificativ, însă există în continuare temeri în regiune cu privire la o repetare a scenariului Abqaiq.
''Cotaţia petrolului a crescut deja şi punctul final va depinde de reluarea de către Iran a strategiei utilizate în 2019 prin vizarea tancurilor petroliere, a conductelor petroliere şi a principalelor facilităţi enegetice din regiune'', a declarat Helima Croft, analist la RBC Capital Markets.
Opinia Cititorului