IMM România: ”Un sfert dintre angajatorii români vor efectua disponibilizări”

Majorarea salariului minim ar putea declanşa un val de concedieri în economia românească. Unul din patru angajatori avertizează că va fi nevoit să renunţe la o parte dintre salariaţi, în cazul în care salariul minim va fi din nou majorat. În timp ce sindicatele solicită o creştere de până la 10% faţă de nivelul actual, antreprenorii cer îngheţarea acestuia.

IMM România a organizat, marţi, o conferinţă de presă dedicată subiectului, în cadrul căreia s-a discutat despre planurile de majorare a salariului minim brut pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026.

”24% dintre antreprenori vor efectua disponibilizări, ceea ce înseamnă că unul din patru patroni va fi nevoit să reducă între 2 şi 5 posturi”, a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România.

Reprezentanţii mediului de afaceri solicită menţinerea salariului minim brut la valoarea actuală - 4.050 de lei - pe întreg parcursul anului viitor, avertizând că o eventuală majorare ar putea genera disponibilizări, distorsiuni pe piaţa muncii, creşterea muncii la negru şi reducerea investiţiilor.

„Poziţia IMM România pentru 2026 este clară: îngheţarea salariului minim pe economie, având în vedere că şapte din zece antreprenori nu îşi permit o nouă creştere salarială”, a mai precizat Florin Jianu.

În cadrul conferinţei, au fost prezentate şi rezultatele unui sondaj privind impactul măsurilor din Pachetul 1 asupra mediului de afaceri, la două luni de la implementare, precum şi direcţiile de acţiune necesare pentru revitalizarea sectorului IMM, esenţial pentru stabilitatea economică a ţării.

Mediul de afaceri românesc traversează o perioadă de presiune fără precedent. Potrivit a două sondaje realizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România), antreprenorii acuză efectele negative ale măsurilor fiscale introduse în cadrul Pachetului 1 de reforme, în timp ce se opun categoric unei noi creşteri a salariului minim pe economie, programată pentru 1 ianuarie 2026.

Primul sondaj, derulat în perioada 10-20 octombrie 2025, arată că opt din zece întreprinderi au fost afectate de noile măsuri fiscale, implementate începând cu luna august. Din cei 2.290 de respondenţi, majoritatea provin din microîntreprinderi (70,3%) şi din domeniile servicii (39,3%), comerţ (19,7%), HORECA (12,2%) şi construcţii (10,5%).

Creşterea TVA la 11% şi 21%, introducerea accizelor mărite la combustibili şi eliminarea plafonării preţurilor la energie au dus la scăderea încasărilor pentru 55% dintre companii, la diminuarea volumului vânzărilor (53,3%) şi la reduceri de personal (26,6%). În plus, 57,6% dintre antreprenori spun că s-au confruntat cu o creştere semnificativă a costurilor operaţionale, iar 41,9% au fost nevoiţi să amâne investiţiile.

”Lipsa măsurilor de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii conduce la un mediu de afaceri lipsit de competitivitate”, se arată în analiza IMM România, care solicită Guvernului ca următorul Pachet 3 de reforme să includă măsuri clare pentru susţinerea economiei reale: debirocratizare, reducerea preţului la energie, granturi europene şi digitalizarea administraţiei.

Într-un alt sondaj, realizat între 10 şi 15 octombrie 2025, pe un eşantion de 2.017 antreprenori, 63,9% dintre respondenţi s-au declarat împotriva creşterii salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026, iar peste jumătate consideră că o eventuală majorare ar trebui amânată până la 1 ianuarie 2027 sau „după depăşirea crizei economice”.

În prezent, salariul minim brut este de 4.050 lei, iar 54% dintre antreprenori cred că acesta trebuie menţinut la acelaşi nivel şi în 2026. Doar 20,8% susţin o majorare la 4.250 lei, iar mai puţin de 8% ar fi de acord cu un nivel superior de 4.500 lei.

Principalele temeri legate de creşterea salariului minim sunt:

- majorarea preţurilor la produse şi servicii (53,5%);

- scăderea competitivităţii (42,6%);

- oprirea investiţiilor (24,8%);

- închiderea unor firme (14,4%).

Unul din patru antreprenori afirmă că ar putea fi nevoit să disponibilizeze între 2 şi 5 salariaţi dacă Guvernul va decide totuşi creşterea salariului minim în ianuarie 2026.

IMM România propune ca alternativa viabilă pentru creşterea veniturilor angajaţilor să fie reducerea fiscalităţii pe muncă, nu majorarea administrativă a salariului minim. Peste 84% dintre respondenţi susţin scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, iar 45% cer creşterea sumei neimpozabile din salariul minim la 400 lei şi ridicarea plafonului de venituri pentru aplicarea deducerii la 4.500 lei.

Totodată, 89,6% dintre antreprenori susţin menţinerea deductibilităţii de 300 lei pentru angajaţii cu venituri brute sub 4.300 lei.

Cele două sondaje conturează o imagine clară: mediul de afaceri românesc este tensionat, cu o mare parte dintre antreprenori forţaţi să reducă cheltuieli, personal şi investiţii.

În timp ce guvernul pregăteşte noi măsuri fiscale, IMM România avertizează că „transferul poverii economice exclusiv asupra antreprenorilor va genera scăderea competitivităţii, creşterea muncii nefiscalizate şi pierderea locurilor de muncă”.