Impact social şi economic tot mai mare din cauza creşterii cazurilor de cancer în UE

Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană (UE), iar numărul cazurilor noi continuă să crească, conform News.ro. În paralel, statele membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţie, diagnostic şi tratament, în contextul unei poveri sociale tot mai mari, potrivit sursei menţionate anterior.

În 2024 au fost înregistrate 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în cele 27 de state membre ale UE, potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată sursa. Din anul 2000, numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 30% atât la femei, cât şi la bărbaţi, precizează aceeaşi sursă.

Totodată, estimările experţilor indică încă o jumătate de milion de cazuri noi până în 2040, scrie sursa. Creşterea este pusă pe seama îmbătrânirii populaţiei, a factorilor de risc legaţi de stilul de viaţă şi a extinderii programelor de screening, care duce la depistarea mai multor cazuri, notează aceeaşi sursă. În 2024, în fiecare minut au fost diagnosticate, în medie, 2,4 femei şi 2,8 bărbaţi cu cancer, subliniază sursa menţionată.

La femei, jumătate dintre cazuri au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) şi cancerul pulmonar (9%). La bărbaţi, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) şi cancerul colorectal (13%), informează sursa.

Raportat la populaţie, rata cazurilor noi a crescut cu 16% în ultimele două decenii, arată sursa. Creşterea a fost determinată în principal de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de modificarea tiparelor reproductive în cazul cancerului de sân şi de factori precum expunerile din primii ani de viaţă şi alimentaţia, în cazul cancerului colorectal, potrivit sursei citate.

La femeile cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000, în timp ce la bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă rata a rămas aproape la acelaşi nivel, informează sursa.

Cele mai mari creşteri la femeile tinere au fost înregistrate pentru cancerul tiroidian (+9,9 cazuri la 100.000 de femei), cancerul de sân (+8,7), melanomul cutanat (+4,2) şi cancerul colorectal (+0,8), conform sursei citate anterior.

Creşteri semnificative ale cancerului de sân au fost raportate în Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Suedia. Cea mai mare incidenţă a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croaţia şi Italia, potrivit sursei.

La bărbaţi, între 2000 şi 2022, incidenţa cancerului testicular cu debut precoce şi a melanomului cutanat a crescut cu +3,7, respectiv +2,8 cazuri la 100.000 de persoane, conform News.ro. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Ţările de Jos şi Polonia, menţionează sursa.

În contextul acestei evoluţii, statele europene au majorat cheltuielile pentru oncologie, informează sursa. Un raport publicat în 2025 de Institutul Suedez pentru Economie în Sănătate arată că, în 2023, ponderea cheltuielilor pentru cancer a variat de la aproximativ 4% din bugetele de sănătate în ţările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda şi Norvegia) până la aproximativ 8% în Franţa, Germania şi în state din Europa Centrală şi de Est precum Bulgaria, Lituania, Polonia şi România, preciează aceeaşi sursă.

La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023, potrivit sursei. Între 1993 şi 2023, creşterea a fost mai rapidă în Europa Centrală şi de Est decât în alte regiuni, ceea ce a redus diferenţele dintre ţări, arată sursa. În Cehia, Franţa, Germania, Polonia şi Ţările de Jos, ritmul de creştere al cheltuielilor pentru cancer a depăşit creşterea totală a cheltuielilor de sănătate, în timp ce în Estonia, Finlanda, Norvegia sau Slovenia nu s-a observat acelaşi fenomen, relatează sursa.

Până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al creşterii numărului de cazuri, cheltuielile pe cap de locuitor pentru cancer ar putea fi cu 59% mai mari, în termeni reali, în cele 27 de state membre, conform News.ro.

Programele de screening pentru cancer, adresate populaţiei generale, s-au dovedit eficiente din punct de vedere al costurilor, deoarece cresc depistarea precoce şi rata de supravieţuire, scrie sursa. Totuşi, rata de participare la programele de screening pentru cancer diferă semnificativ de la o ţară la alta şi între persoane cu niveluri diferite de educaţie sau statut socioeconomic, precizează aceeaşi sursă.

Potrivit OCDE, bărbaţii cu nivel scăzut de educaţie au o rată a mortalităţii prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu nivel ridicat de educaţie, relatează sursa. La femei, diferenţa este de 31%, conform sursei.

În plus, persoanele diagnosticate cu cancer se confruntă frecvent cu dificultăţi persistente legate de ocuparea unui loc de muncă, stabilitatea financiară şi sănătatea psihosocială, mai arată sursa.

În medie, un diagnostic de cancer reduce probabilitatea de a fi angajat cu 14%, cu impact mai pronunţat în Europa Centrală şi de Sud, informează News.ro.