Zgomotul produs de oameni, o ameninţare majoră pentru păsări

Păsările din întreaga lume, deja afectate de schimbările climatice şi de agricultura intensivă, se confruntă cu o ameninţare suplimentară: zgomotul produs de activităţile umane. Traficul rutier, şantierele sau alte surse de poluare fonică perturbă profund viaţa acestor specii, arată un studiu amplu publicat în revista ştiinţifică Proceedings B a Royal Society şi citat de AFP. Cercetarea subliniază că impactul zgomotului nu este marginal, ci afectează comportamente esenţiale pentru supravieţuire, inclusiv reproducerea şi comunicarea.

O echipă de cercetători din Statele Unite a realizat o meta-analiză care a reunit numeroase studii anterioare privind efectele perturbărilor sonore asupra păsărilor. Analiza a vizat 160 de specii de pe şase continente, oferind una dintre cele mai cuprinzătoare imagini asupra fenomenului. Concluziile sunt clare: zgomotul de origine umană afectează semnificativ atât comportamentul, cât şi fiziologia păsărilor, generând efecte negative importante asupra succesului reproductiv.

• Comunicarea, cheia supravieţuirii, este blocată de zgomot

Păsările depind în mod crucial de sunete pentru activităţi vitale - de la atragerea partenerilor până la avertizarea asupra pericolelor. Potrivit cercetătoarei Natalie Madden, de la Universitatea din Michigan şi organizaţia Defenders of Wildlife, zgomotul de fond interferează direct cu aceste mecanisme: „Păsările sunt extrem de dependente de informaţiile acustice. Dacă mediul este dominat de zgomot, ele nu mai pot percepe semnalele din propria specie.” În consecinţă, întregul ciclu de reproducere poate fi afectat: de la împerechere şi supravieţuirea ouălor până la dezvoltarea şi zborul puilor.

• Impact diferit în funcţie de habitat şi specie

Efectele poluării fonice variază în funcţie de condiţiile de viaţă ale păsărilor. Studiul arată că: păsările care cuibăresc în cavităţi sunt mai vulnerabile decât cele cu cuiburi deschise; speciile urbane prezintă niveluri mai ridicate de hormoni de stres; adaptarea la zgomot este limitată şi diferă între specii. Aceste diferenţe sugerează că poluarea fonică contribuie la dezechilibre ecologice şi poate accelera declinul unor populaţii. Datele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) indică o tendinţă alarmantă: în 2024, aproximativ 61% dintre speciile de păsări din lume erau în declin, comparativ cu 44% în 2016. Principalele cauze rămân pierderea habitatelor şi agricultura intensivă, însă poluarea fonică este tot mai des identificată drept un factor agravant. În Europa, cercetările arată că intensificarea agriculturii a dus la dispariţia a aproximativ 20 de milioane de păsări anual, ceea ce înseamnă cu circa 800 de milioane mai puţine exemplare faţă de 1980.

• Poluarea fonică, o problemă cu soluţii posibile

Spre deosebire de alte ameninţări asupra biodiversităţii, zgomotul este considerat un factor mai uşor de gestionat. Potrivit cercetătorului Neil Carter, de la Universitatea din Michigan, reducerea impactului este posibilă prin măsuri precum utilizarea unor materiale de construcţie care absorb sunetul sau proiectarea infrastructurii cu protecţie acustică. Această perspectivă oferă un argument important pentru integrarea controlului poluării fonice în politicile de conservare.