De ce stă India alături de Putin?

ÎN RĂZBOIUL RUSIA-UCRAINADe ce stă India alături de Putin?

A.V
Internaţional #Adevărul - prima victimă / 15 martie

Vladimir Putin (Sursa foto: Twitter/President of Russia)

Vladimir Putin (Sursa foto: Twitter/President of Russia)

Somdeep Sen, profesor asociat de studii internaţionale de dezvoltare la Universitatea Roskilde, vorbeşte, într-un editorial publicat de Al Jazeera, despre motivele care, în opinia sa, stau la baza faptului că India nu s-a dezis de Rusia în contextul actual, al conflictului dintre Moscova şi Kiev. Vă prezentăm cele scrise de Somdeep Sen.

Nimeni nu ar trebui să fie surprins că India, în special sub conducerea lui Modi, a ales să sprijine Rusia după invazia sa în Ucraina

De la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, guvernul indian şi segmente mari ale publicului indian au fost ferm de partea lui Putin. Hashtag-uri precum #IStandWithPutin şi #istandwithrussia au fost în tendinţe pe reţelele sociale indiene, iar guvernul indian a demonstrat - poate mai ales prin refuzul de a sprijini rezoluţiile ONU care condamnă invazia - că nu este dispus să-şi pericliteze legăturile solide cu Rusia din cauza acţiunilor lui Putin în Ucraina.

Abordarea Indiei cu privire la situaţia din Ucraina nu este deloc surprinzătoare sau atipică. De la stabilirea legăturilor diplomatice după declararea independenţei Indiei, în 1947, relaţiile dintre Moscova şi New Delhi au fost caracterizate de un "grad ridicat de încredere politică şi strategică". De-a lungul anilor, Rusia şi India au adoptat în mod obişnuit poziţii similare şi s-au sprijinit reciproc în probleme internaţionale controversate.

Un parteneriat bazat pe încredere reciprocă

Încă de la început, Moscova a văzut alianţa sa cu India ca fiind esenţială pentru compensarea dominaţiei americane şi chineze în Asia. Şi India s-a bucurat întotdeauna de pârghia oferită de sprijinul unei puteri majore precum Rusia în politica internaţională.

În 1961, după ce India şi-a folosit armata ca să pună capăt suveranităţii coloniale portugheze asupra Goa, Daman şi Diu, de exemplu, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Turcia au prezentat o rezoluţie prin care condamnau India şi solicitau guvernului său să-şi retragă trupele imediat. Dar, Uniunea Sovietică s-a opus propunerii.

În 1971, India şi Uniunea Sovietică au semnat "Tratatul de pace, prietenie şi cooperare". Tratatul a oficializat alianţa Indiei cu ceea ce era atunci o superputere şi, probabil, i-a asigurat preeminenţa în Asia de Sud.

Sprijinul Uniunii Sovietice şi, mai târziu, al Rusiei pentru India în problema Caşmirului a fost, de asemenea, implacabil şi semnificativ din punct de vedere politic. În 1955, declarându-şi sprijinul pentru suveranitatea Indiei asupra Caşmirului, liderul sovietic Nikita Hruşciov a spus: "Suntem atât de aproape încât, dacă ne vei chema vreodată de pe vârfurile munţilor, vom fi alături de tine". De atunci, Moscova a fost un bastion împotriva intervenţiei internaţionale în Caşmir.

Uniunea Sovietică a respins rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU din 1957, 1962 şi 1971 care solicitau intervenţia internaţională în Caşmir, insistând că este o problemă bilaterală care trebuie rezolvată prin negocieri între India şi Pakistan. Şi a luat o poziţie similară cu privire la conflictul indo-pakistanez în general. O astfel de poziţie a fost apreciată în întregul spectru politic din India.

În 1978, ministrul de Externe Indian de atunci, Atal Bihari Vajpayee - membru fondator al partidului de dreapta, naţionalist hindus Bharatiya Janata Party (BJP), care a fost prim-ministru al Indiei între 1998 şi 2004 -, de exemplu, a lăsat deoparte diferenţele ideologice cu Uniunea Sovietică şi a salutat o delegaţie sovietică în India, spunând: "Ţara noastră şi-a găsit singurul prieten de încredere numai în Uniunea Sovietică".

De la căderea Uniunii Sovietice, Rusia a căutat să-şi menţină relaţia specială cu India.

În 2000, preşedintele rus Vladimir Putin şi prim-ministrul indian Vajpayee au semnat o "Declaraţie de parteneriat strategic". În 2010, marcând un deceniu al acestui parteneriat strategic, ambele ţări au semnat "Parteneriatul Special şi Strategic". Ca parte a parteneriatului special, Rusia şi-a reafirmat poziţia pro-India faţă de Caşmir. În 2019, când India a abandonat articolul 370 din Constituţia sa, care a acordat Jammu şi Caşmir un statut special, guvernul Modi s-a confruntat cu critici severe pe arena internaţională, dar Rusia a considerat încă o dată că aceasta este o "chestiune internă" pentru India.

În ianuarie 2020, în urma unei acţiuni conduse de China pentru o intervenţie internaţională în Caşmir, Dmitri Polyanskiy, prim-reprezentant permanent adjunct al Rusiei la ONU, a scris pe Twitter: "UNSC a discutat despre Caşmir în consultări închise. Rusia susţine cu fermitate normalizarea relaţiilor dintre India şi Pakistan. Sperăm că diferendele dintre ele vor fi soluţionate prin eforturi bilaterale".

Cam în acelaşi timp, după ce trimişii mai multor ţări şi-au anunţat intenţia de a vizita Caşmirul, ambasadorul Rusiei în India, Nikolai Kudaşev, a refuzat să facă acest lucru. El a spus: "Nu simt că există un motiv pentru care să merg acolo. Aceasta este o chestiune internă care aparţine Constituţiei Indiei... Nu este o problemă pentru Rusia. Cei care cred că aceasta este o problemă, cei care sunt îngrijoraţi de situaţia din Caşmir, cei care se îndoiesc de politicile indiene din Caşmir pot călători acolo, să vadă singuri. Noi nu l-am pus niciodată la îndoială".

Este posibil ca New Delhi să nu aibă influenţa politică pe care o presupune poziţia de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, dar de când a intrat într-un parteneriat strategic cu Uniunea Sovietică, la scurt timp după independenţă, a făcut tot ce a putut ca să-şi arate sprijinul pentru Moscova în arena internaţională.

În 1956, de exemplu, India s-a abţinut să condamne public suprimarea violentă de către Uniunea Sovietică a revoluţiei maghiare, în ciuda faptului că prim-ministrul Indiei de atunci, Jawaharlal Nehru, critica în privat acţiunile Moscovei.

Mai mult de un deceniu mai târziu, în 1968, când forţele sovietice au invadat Cehoslovacia ca să înăbuşe Primăvara de la Praga, prim-ministrul Indira Gandhi a ţinut un discurs dezaprobator în camera inferioară a Parlamentului indian, dar s-a abţinut să critice Moscova pe o platformă internaţională. India s-a abţinut de la un vot ulterior asupra unei rezoluţii de condamnare a invaziei.

Când Uniunea Sovietică a intrat în Afganistan, în 1979, ca să susţină noul regim pro-sovietic, multe personalităţi din India - inclusiv prim-ministrul Charan Singh - s-au opus cu fermitate invaziei. Cu toate acestea, fiind beneficiarul multor drepturi de veto sovietice de-a lungul deceniilor, India s-a abţinut din nou de la vot în rezoluţia Adunării Generale a ONU care condamna Uniunea Sovietică. A fost singura ţară nealiniată care a făcut acest lucru.

Menţinând acest record de vot pro-Moscova în anii 2000, India a votat împotriva unei rezoluţii a Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU care condamna "folosirea disproporţionată a forţei" de către Rusia în cel de-al doilea război cecen. În 2008, alături de Coreea de Nord, Iran şi Myanmar, a votat şi împotriva unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU care a declarat "dreptul la întoarcere" al celor strămutaţi de campania Rusiei în Abhazia. De asemenea, India s-a abţinut de la vot în rezoluţiile Adunării Generale a ONU din 2013 şi 2016 critice la adresa regimului Assad susţinut de Rusia. Aşa cum era de aşteptat, în 2014, s-a abţinut şi de la rezoluţia Adunării Generale a ONU care condamna invadarea Crimeei de către Rusia şi, în 2020, a votat împotriva unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU, susţinută de Ucraina, care condamna încălcările drepturilor omului în Crimeea.

O relaţie cu mai multe faţete

Relaţia dintre Rusia şi India, însă, nu depinde doar de veto-urile ONU şi de declaraţiile politice favorabile. Alianţa indo-rusă veche de decenii este susţinută şi de o lungă istorie de colaborare bilaterală pe aspecte economice şi strategice.

Uniunea Sovietică a fost cel mai mare partener comercial al Indiei până la prăbuşirea sa. Contribuţiile economice sovietice şi cunoştinţele tehnice au fost esenţiale în înfiinţarea industriilor interne ale Indiei, inclusiv a petrolului, gazelor şi mineritului. Uniunea Sovietică a contribuit, de asemenea, la asigurarea securităţii energetice a Indiei. Primul cetăţean indian care a călătorit în spaţiu, Rakesh Sharma, a făcut acest lucru prin programul Intekosmos al Uniunii Sovietice.

Schimburile culturale au fost, de asemenea, în centrul relaţiilor bilaterale dintre Rusia şi India încă de la început. Istoricii, filozofii şi artiştii ruşi şi-au exprimat admiraţia şi respectul faţă de figurile indiene revoluţionare şi literare. În apogeul Războiului Rece, filmele hindi au fost dublate în rusă şi au fost extrem de populare printre moscoviţi. De asemenea, Uniunea Sovietică a făcut eforturi mari pentru a se asigura că textele clasice ruseşti erau disponibile în India, înfiinţând edituri care se concentrau exclusiv pe piaţa indiană.

Aşa cum a povestit Deepa Bhasthi într-un eseu recent: "Pentru o generaţie care a ajuns la majorat la vârful acelei perioade foarte ciudate din India, când socialismul s-a încheiat şi capitalismul a devenit îmbrăţişat din toată inima, aceste cărţi rămân un fel de accesorii sentimentale. Lumea descrisă în poveştile ruseşti era una exotică... diferită ca vreme, nume, mâncare şi faţade. Dar cărţile accesibile au făcut din aceasta o lume pe care cititorii săi au reuşit să o atingă, să o simtă şi să o cunoască bine".

Desigur, cel mai durabil aspect al legăturilor indo-ruse a fost cooperarea militară dintre cele două ţări.

Se spune că Uniunea Sovietică i-a furnizat Indiei în decursul anilor suficient echipament militar cât să echipeze mai multe flote. Acestea au inclus "portavioane, tancuri, tunuri, avioane de luptă şi rachete". Uniunea Sovietică a fost, de asemenea, esenţială pentru crearea marinei indiene şi, în anii 1980, i-a închiriat Indiei un submarin cu propulsie nucleară.

Această moştenire a erei sovietice a persistat după 1991. Se crede că armele de origine rusă reprezintă 60 până la 85% din echipamentul forţelor armate indiene în prezent.

Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Rusia a fost al doilea mare exportator global de arme în India între 2016 şi 2020. În calitate de cel mai mare importator al său, India a primit 23% din hardware-ul rusesc. Desigur, comparativ cu 2011-2015, exporturile către India au scăzut cu 53%. Cu toate acestea, există mai multe acorduri recente în lucru, precum o înţelegere pentru cumpărarea de sisteme de apărare aeriană de ultimă generaţie, o propunere rusă de a construi submarine convenţionale cu propulsie anaerobă (AIP), precum şi un plan de închiriere a două submarine balistice nucleare ruseşti.

O cale dificilă de urmat, în viitor

În lumina acestei lungi istorii de legături diplomatice, militare, culturale şi economice puternice, nu este deloc surprinzător că guvernul indian şi publicul, în general, au ales să fie alături de Rusia, în timp ce aceasta este condamnată de comunitatea internaţională.

India doreşte să menţină o relaţie pozitivă cu Rusia, deoarece are nevoie de sprijinul Moscovei în rezolvarea conflictelor teritoriale cu vecinii săi, în special China. De asemenea, doreşte să beneficieze în continuare de sprijin economic şi militar din partea Rusiei. În plus, întrucât Rusia a susţinut în mod repetat India la ONU pe probleme precum Caşmir, mulţi indieni simt că acum le-a venit rândul să le întoarcă favoarea.

Menţinerea sprijinului pentru Rusia nu va fi uşor pentru India în următoarele săptămâni şi luni - mai ales că Moscova, care se confruntă cu sancţiuni paralizante, se apropie mai mult de momentul în care va deveni oficial un stat paria.

India, totuşi, are experienţă în menţinerea unui parteneriat bazat pe nevoi cu statele paria. A făcut acest lucru cu Iranul, de exemplu, în ciuda presiunii crescânde din partea SUA. În plus, în ultimii ani, sub conducerea lui Modi, India a cultivat relaţii strânse cu alţi lideri autoritari precum Putin, care au primit multe critici din partea comunităţii internaţionale din cauza retoricii şi acţiunilor lor, pe aspecte precum drepturile omului, democraţia şi migraţia. Modi s-a bucurat de o legătură bună cu preşedintele american de dreapta, populist, Donald Trump. Sub conducerea de centru-dreapta a lui Benjamin Netanyahu, Israelul a pus bazele unei alianţe economice şi strategice robuste cu India. În 2020, preşedintele de extremă dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost un invitat de onoare la sărbătorirea anuală a Zilei Republicii din India, la New Delhi.

Dar toate acestea nu înseamnă că India îşi va menţine sprijinul pentru Rusia, orice ar face aceasta din urmă. În ultimii ani, New Delhi şi-a întărit rapid legăturile cu Occidentul şi ar putea deveni în curând prea costisitor pentru India să îşi menţină legăturile tradiţionale cu Moscova.

Într-adevăr, dacă Rusia nu reuşeşte să obţină o victorie decisivă în Ucraina sau se luptă să-şi menţină influenţa economică şi militară în Asia din cauza sancţiunilor, guvernul indian ar putea simţi nevoia să-şi reevalueze poziţia faţă de Putin.

Dar, cel puţin deocamdată, nimeni nu ar trebui să fie deloc surprins că India "stă alături de Rusia" şi "îl susţine pe Putin".

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Relatia din perioada sovietica este doar un bagaj cultural. Nu ajuta cu nimic in sec XIX. Ce lipseste din aceasta analiza este multipolarismul. Ceea ce inseamna ca nu se mentioneaza "elefantul din camera". Adica SUA si tentativele hegemonice disperate ale acestui colos in proces de degradare.

    India, China, Pakistanul nu vor sustine niciodata un colos bataus in lupta cu un pol mai mic. Pentru ca stiu foarte bine ca ele vor fi urmatoarele. 

    Pe de alta parte, India stie foarte bine ce se intampla in Ucraina. Mult mai bine decat stiu europenii cenzurati. Atentie, pasajul de mai jos este dintr-un jurnal indian de mare circulatie, India Times. Cititi-l si minunati-va. "Dincolo" de cortina de fier acest fel de informatii se distribuie cetatenilor. Nu este de mirare ca europenii au o cu totul alta perspectiva asupra lucrurilor din Ucraina. 

     

    Objectives for the military operation in Ukraine, as repeatedly claimed by the Russian president Vladimir Putin in his speech is “de-Nazification” of Ukraine. 

    Starting as a small group of ultra-nationalists who made up a volunteer militia during the 2014 upheaval, Azov grew into a battalion that fought pro-Russian forces in the eastern Donbas region comprising Donetsk and Luhansk, both now recognised as independent republics by Moscow. 

    According to an Al Jazeera report, Azov is is a far-right all-volunteer infantry military unit, comprising of ultra-nationalists who are accused of harbouring neo-Nazi and white supremacist ideology. 

    According to The Daily Telegraph, the Azov Battalion's extremist politics and professional English social media pages have attracted foreign fighters, fr om Brazil, Italy, the United Kingdom, France, the United States, Greece, Scandinavia, Spain, Slovakia, Czech Republic and even Russia. 

     

    Reports published by the Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights {OHCHR} have connected the Azov Battalion to war crimes such as mass looting, unlawful detention, and torture. 

    The report detailed incidents over a period fr om November 2015-February 2016 whe reAzov had embedded their weapons and forces in used civilian buildings, and displaced residents after looting civilian properties. The report also accused the battalion of raping and torturing detainees in the in the Donbas region.

    1. erata: sec XXI

      erata: trol

    aceste legaturi "bolnavicioase" intre rromi (sau cum li se mai spune), arata disperarea rusilor de a se agata e orice speranta, dar toata mascarada asta cu Ukr, nu face altceva decat sa accelereze procesul Chinei de a deveni numarul 1, nu ii inghit pe cintezoi, dar evident ca sunt condusi de lideri necrutatori, discreti si deosebit de intelgienti, care au inteles ca puterea economica aduce de la sine putere militara si politica, pentru ca politica a devenit doar un show media, departe de ce insemna in trecut, puterea militara e un fel de jucarie pentru frustratii care se cred in secolele trecute gen Putin. China nu se va lasa prea curand tarata intr-un razboi mondial(ce poate aduce un rezultat imprevizibil) cand este atat atat de aproape sa ia caimacul fara sa traga un foc....

    Pai isi vad interesul ca tara. De ce sa cumpere resurse energetice scump, cand le pot lua ieftin? De ce sa sufere cetateanul de rand din tara lor pentru un razboi care nu ii priveste? Dubla masura e si in partea cealalata, pana nu demult Maduro era dictator, acum e bun.

    Daca spui ca ai principii macar fii constant! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro