DIGI Comunications

ÎN SISTEMUL BANCAR"Va fi nevoie de schimbarea modelului de business şi de restructurări globale"

A consemnat EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 17 decembrie 2015

"Va fi nevoie de schimbarea modelului de business şi de restructurări globale"

Interviu cu domnul Cătălin Pârvu, director general executiv Piraeus Bank şi membru în Consiliul Director al Asociaţiei Române a Băncilor

În sistemul bancar, va fi nevoie de schimbarea modelului de business şi de restructurări globale, este de părere Cătălin Pârvu, director general executiv Piraeus Bank şi membru în Consiliul Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu: "Sistemul trebuie să se mai restructureze, pentru că presiuni pe provizioane vor fi şi concurenţa este din ce în ce mai acerbă. Preţurile imobilelor vor scădea, dacă Legea dării în plată va intra în vigoare, iar acest lucru înseamnă noi provizioane".

Reporter: Cum au evoluat depozitele bancare, în acest an, în condiţiile în care dobânzile au ajuns aproape de zero?

Cătălin Pârvu: Valoarea totală a depozitelor a crescut, dar se înregistrează, din nou, o creştere a cererii pentru creditele de consum. Acest lucru intră oarecum în contradicţie cu economisirea, însă eu cred că, din lecţiile pe care le-a învăţat, consumatorul român nu va renunţa uşor la economisire, care va creşte în continuare, dar probabil că nu în acelaşi ritm ca până acum.

Reporter: În perioada de criză prin care au trecut băncile din Grecia, au fost, totuşi, retrageri de bani din depozite. Cum a fost la Piraeus Bank, care are acţionariat grecesc?

Cătălin Pârvu: Sigur că au fost retrageri mai mari ca de obicei, dar acum am revenit la indicele de lichiditate pe care îl aveam înainte de începutul crizei şi probabil că până la finalul anului vom atinge indicii de lichiditate pe care i-am avut şi anul trecut şi care erau mai mari decât media pieţei. Am onorat toate plăţile fără să ne împrumutăm şi am acordat trageri pentru toate creditele aprobate.

Reporter: Cu toate acestea, nu s-au format cozi la bancomate, aşa cum s-a întâmplat în trecut, la alte bănci care au avut probleme...

Cătălin Pârvu: Acum, faţă de anii trecuţi, s-au schimbat elementele. Există clientelă şi clientelă. Sunt clienţi care merg la sucursală şi doresc imediat banii şi există persoane care au sume mari şi utilizează serviciul de online banking pe calculator sau telefon ca să-şi transfere banii. De aceea nu se formează cozi la bancomate sau în sucursale.

Reporter: În ce ar putea investi oamenii, ca alternativă la depozitele bancare?

Cătălin Pârvu: Există foarte multe produse alternative la depozite, ce pot fi legate, de exemplu, de unităţile de fond - evident, cu riscurile de rigoare - sau de titlurile de stat - cu riscuri mai mici şi cu un randament poate mai bun decât la depozite -, dar cred că cel mai bun produs ar fi un mix. Mai sunt produse sintetice care au un randament bun la valută şi o componentă legată de evoluţia cursului de schimb. Toate acestea se adresează, însă, unui anumit public, ce are o anumită viziune în domeniu.

Reporter: În ce stadiu se află procedura de vânzare a Piraeus Bank?

Cătălin Pârvu: Nu vreau să comentez acum acest subiect. Când va exista o poziţie oficială legată de vânzare, vă vom anunţa.

Reporter: Cum a evoluat nivelul creditelor neperformante (NPL), în sistemul nostru bancar?

Cătălin Pârvu: Rata neperformantelor a scăzut, în urma măsurii luate de BNR prin care a recomandat băncilor scoaterea creditelor provizionate în proporţie de peste 90% în afara bilanţurilor. A fost o acţiune foarte bună, agreată şi cu auditorii, ce a redus rata NPL, care era foarte mare. În acelaşi timp, şi solvabilitatea era foarte mare. În acest context, întotdeauna am fost de părere că rata de neperformanţă ar trebui prezentată şi la nivel de net, pentru că una este să spun că am credite neperformante care reprezintă 25% din totalul împrumuturilor şi alta este să spun că NPL-urile sunt 75% provizionate. Dacă ne vom uita la rata creditelor neperformante după ce au fost deduse provizioanele aferente, atunci aceasta va fi mult mai mică. Acum, la nivel de sistem, rata de neperformanţă este de circa 12,33%.

Reporter: Reprezentaţi una din băncile care au dat credite în franci elveţieni. Vă gândiţi să lansaţi un program de conversie cu discount, aşa cum au procedat alte câteva bănci?

Cătălin Pârvu: Noi am avut tot timpul programe referitoare la renegocierea condiţiilor din contractele de credit. Acestea constau în reducerea dobânzii, extinderea perioadei de rambursare, care conduc la micşorarea ratelor lunare, fără să discutăm de anumite reduceri de principal. Înţelegem un caz social şi avem un program, care nu este gen Volksbank, în care refinanţăm orice credit cu o marjă fixă pe toată perioada creditului de 4,4%, la care se adaugă LIBOR sau EURIBOR, în funcţie de moneda în care a fost luat creditul. Această ofertă a fost lansată de curând.

Reporter: O marjă de 4,4% de la cât?

Cătălin Pârvu: Depinde, sunt şi dobânzi cu marje de 5-6% sau chiar 7%, iar, la final, vorbim de o reducere a ratei lunare de circa 15%, numai din scăderea dobânzii.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre procesele pe care le aveţi în instanţă cu clienţii şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)?

Cătălin Pârvu: Avem procese cu clienţii, iar rata de câştig a băncii este de peste 80%. Procesele pierdute le contestăm. Cele cu ANPC reprezintă un risc pentru o bancă. În Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori nu s-a respectat principiul retroactivităţii. Este ceea ce se întâmplă acum cu Legea dării în plată şi nu este în ordine.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia economică a ţării noastre?

Cătălin Pârvu: Din punct de vedere economic, cred că suntem pe un făgaş bun. Trebuie menţinut echilibrul macroeconomic, pentru că s-a obţinut cu sacrifii. Atât Guvernul, cât şi Parlamentul şi toţi cei responsabili trebuie să fie atenţi şi să ia măsuri din timp. Nici contextul internaţional nu este unul simplu.

Trebuie să vedem cum stimulăm investiţiile, atât pe cele publice, cât şi pe cele private - unde sunt şi băncile implicate.

Reporter: Cum se va resimţi în sistemul bancar scăderea TVA?

Cătălin Pârvu: În primul rând, reducerea TVA se va simţi în magazine, fiind stimulat consumul. Însă, această măsură se va simţi şi în domeniul bancar, pentru că mai mulţi clienţi se vor încadra la creditele de consum, iar economisirile vor fi mai multe.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia sectorului bancar?

Cătălin Pârvu: Vom căuta să creştem în permanenţă calitatea serviciilor şi a ofertei noastre. Sistemul trebuie să se mai restructureze, pentru că presiuni pe provizioane vor fi şi concurenţa este din ce în ce mai acerbă. Preţurile imobilelor vor scădea, dacă Legea dării în plată va intra în vigoare, iar acest lucru înseamnă noi provizioane. Va fi nevoie de schimbarea modelului de business şi de restructurări globale.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Mars, hotule. 4.4% si prelungirea agoniei. Sa ti fie rusine sclav pe plantatie ce esti.

    Un alt mincinos!!!

    In doi ani imi termin de rambursat creditul de nevoi personale in CHF, apoi sa nu mai aud in viata mea de aceasta banca.

    este si individul acesta profund dizgratios vanator? cum dau ei interviuri si se lauda cu rahaturile lor, rupti de realitate! clientii vostri va detesta si ar vrea sa va vada pe toti astia din ARB cu pielea pe bat! nu sunteti nicio valoare, baietilor, actionarii vostri ar trebui sa va trimita la gunoi, nu sunteti eficienti daca nu tepuiti clientii.

    " Cătălin Pârvu: Noi am avut tot timpul programe referitoare la renegocierea condiţiilor din contractele de credit. Acestea constau în reducerea dobânzii..."

    Minciuni!!! În 2009 Piraeus Bank si-a mărit unilateral marja proprie cu 2 puncte procentuale printr-o simpla notificate motivand "contextul international". Am adrese peste adrese către banca, BNR, ANPC și tot am marja peste cea de la semnarea contractului. Doar instanța poate sa facă dreptate, banca nu negociază, mereu impune și e rigida.

    Sunt nemernici! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

09 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9212
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1382
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4671
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6712
Gram de aur (XAU)Gram de aur232.3306

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Garanti BBVA
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro