Încrederea europenilor în instituţii rămâne la cote reduse: guvernele naţionale şi reţelele sociale inspiră cel mai puţin

Încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile publice continuă să fie afectată de crizele suprapuse din ultimii ani, de la inflaţie şi tensiuni geopolitice până la polarizarea politică şi dezinformare. Cele mai recente cercetări realizate la nivelul Uniunii Europene arată că guvernele naţionale şi platformele de social media sunt instituţiile şi serviciile care se bucură de cea mai redusă încredere din partea populaţiei, în timp ce poliţia şi sistemul sanitar rămân printre cele mai credibile.

• Guvernele naţionale, veriga slabă a încrederii publice

Guvernele naţionale continuă să fie percepute drept cele mai puţin credibile instituţii politice din Uniunea Europeană. Potrivit unei analize publicate de Euronews, bazată pe datele celui mai recent studiu Eurofound privind calitatea vieţii în Europa, acestea obţin un scor mediu de numai 3,6 puncte din 10, cel mai redus dintre instituţiile politice evaluate. Prin comparaţie, instituţiile Uniunii Europene beneficiază de un nivel de încredere mai ridicat, cu 4,5 puncte, iar autorităţile locale şi regionale sunt evaluate cu 4,8 puncte din 10. Rezultatele reflectă dificultăţile cu care se confruntă administraţiile naţionale în gestionarea efectelor inflaţiei, a costului ridicat al vieţii, a presiunilor asupra finanţelor publice şi a climatului geopolitic tot mai tensionat. În multe state membre, percepţia cetăţenilor este influenţată şi de instabilitatea politică sau de fragmentarea scenei guvernamentale.

• Instituţiile europene păstrează un avantaj de imagine

În pofida criticilor frecvente la adresa birocraţiei de la Bruxelles, instituţiile europene continuă să inspire mai multă încredere decât guvernele naţionale.

Conform Eurobarometrului din 2026, 51% dintre cetăţenii Uniunii Europene declară că au încredere în UE, un nivel care depăşeşte în numeroase state membre încrederea acordată propriilor executivi. Acest rezultat confirmă tendinţa observată în ultimii ani, potrivit căreia răspunsurile comune la nivel european în domenii precum energia, apărarea sau economia consolidează percepţia pozitivă asupra instituţiilor comunitare.

• Reţelele sociale, pe ultimul loc în clasamentul încrederii

Cel mai slab rezultat din întregul studiu este înregistrat de platformele de social media, care obţin un scor mediu de doar 3,2 puncte din 10. Mass-media tradiţională se situează puţin deasupra acestora, cu 4 puncte din 10, însă nici presa nu reuşeşte să recâştige pe deplin încrederea publicului. Potrivit analizei Euronews, aceste rezultate reflectă impactul dezinformării, al proliferării conţinutului manipulator şi al dificultăţii publicului de a distinge între informaţiile verificate şi cele false. În ultimii ani, combaterea dezinformării a devenit una dintre priorităţile instituţiilor europene, inclusiv prin adoptarea unor reguli mai stricte privind responsabilitatea marilor platforme digitale.

• Serviciile publice cu impact direct rămân cele mai credibile

Spre deosebire de instituţiile politice, serviciile publice cu impact imediat asupra vieţii cetăţenilor continuă să beneficieze de un nivel relativ ridicat de încredere.

Poliţia ocupă primul loc în clasament, cu 5,9 puncte din 10, fiind urmată de sistemul sanitar, evaluat cu 5,7 puncte. Sistemele publice de pensii obţin 4,4 puncte, rezultat care indică existenţa unor rezerve privind sustenabilitatea financiară şi capacitatea acestora de a răspunde provocărilor generate de îmbătrânirea populaţiei europene.

• Diferenţe importante între statele membre

Nivelul de încredere în instituţii diferă semnificativ de la o ţară la alta. Potrivit datelor analizate de Euronews, Danemarca, Luxemburg şi Austria se numără printre statele cu cele mai ridicate niveluri de încredere în instituţiile publice. La polul opus se află Franţa şi Grecia, unde atât guvernele naţionale, cât şi instituţiile europene înregistrează unele dintre cele mai scăzute niveluri de încredere din Uniune. Aceste diferenţe sunt explicate de contextul economic, stabilitatea politică, eficienţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor.

• Încrederea în instituţii, un indicator al stabilităţii economice

Nivelul de încredere în instituţiile publice este considerat de economişti un indicator important al rezilienţei economice şi sociale. Încrederea facilitează implementarea reformelor, creşte gradul de conformare la politicile publice şi reduce costurile administrative ale statului. Datele Eurofound şi Eurobarometrului arată însă că Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu un deficit de încredere, în special la nivelul administraţiilor naţionale şi al spaţiului informaţional. În schimb, instituţiile europene şi serviciile publice esenţiale reuşesc să păstreze un avantaj de credibilitate, chiar dacă nivelurile de încredere rămân moderate şi departe de a indica un consens solid în rândul cetăţenilor europeni.