Inflaţia accelerează, cu noi scumpiri la orizont

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 august

Inflaţia accelerează, cu noi scumpiri la orizont

Indicele preţurilor de consum (IPC) şi-a accelerat creşterea anuală în iulie 2021, până la 4,95%, de la 3,94% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,97%, după un avans de 0,27% în luna anterioară şi de 0,53% în luna mai, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aceasta este a doua cea mai mare creştere anuală a IPC din ultimii 10 ani, o rată mai mare fiind înregistrată în septembrie 2018. Evoluţia inflaţiei a fost în linie cu aşteptările BNR de 5,0% însă peste aşteptările de pe piaţă.

Preţurile mărfurilor nealimentare, care au o pondere de 48,8% în coşul de consum, şi-au accelerat creşterea anuală la 7,6%, de la 5,7% în iunie, pe fondul unei creşteri lunare de 2%, evoluţie determinată de creşterea preţurilor la combustibili şi la energie electrică/gaze/încălzire centrală cu ritmuri lunare de 2,07%, respectiv 9,26%, după cum punctează Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania.

Preţurile alimentelor, care au o pondere de circa 30,7% în coşul de consum, au scăzut în ritm lunar cu 0,3% în iulie pe fondul declinului preţurilor la legume şi conserve din legume cu 7,03% lună/lună, în contextul încorporării producţiei din acest an. Cu toate acestea, alimentele s-au scumpit cu 2,33% comparativ cu iulie 2020, ritmul anual fiind în accelerare de la 2,17% în iunie.

Preţurile serviciilor, care au o pondere de 20,5% în coşul de consum, şi-au accelerat şi ele creşterea anuală până la 2,74%, de la 2,66 în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,39%. Aici s-a scumpit componenta apă, canal, salubritate cu 1,2% în ritm lunar. Luna august a adus deja noi scumpiri la serviciile de transport în comun şi cu metroul în Bucureşti, creşteri care vor fi reflectate în rata inflaţiei ce va fi publicată luna viitoare de către INS.

Preţurile au intrat în general pe o tendinţă de deccelerare în finalul anului trecut, creşterile lunare de preţuri fiind de doar 0,13% în noiembrie şi de 0,22% în octombrie.

Ulterior, din debutul lui 2021, pe fondul redeschiderii economiilor şi liberalizării pieţei la energie din ţara noastră, România a ajuns să se confrunte cu un puseu inflaţionist inflaţionist puternic, iar un impact în creşterea preţurilor a venit şi din majorarea nivelurilor unor accize în ianuarie şi din creşterea continuă a cotaţiilor internaţionale la ţiţei, care a scumpit carburanţii.

Pentru următoarele luni se prognozează deja noi majorări de preţuri la furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar analiştii din piaţa de energie arată că iarna viitoare va fi cea mai scumpă din istoria României.

Pe de altă parte, stabilitatea relativă a cursului euro/leu a contribuit la neaccentuarea creşterii preţurilor - leul înregistrează doar o depreciere de 1% faţă de euro, iar cursul este aşteptat să fie ţinut stabil de BNR în condiţiile în care o depreciere de 1 punct procentual adaugă 0,2 la rata inflaţiei.

Revenind la datele pe inflaţie, la nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 18,1%, după un avans de 15,1% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 2,24%. Preţul citricelor şi altor fructe meridionale a înregistrat din nou cea mai mare creştere lunară, de 3,9%. Pâinea şi produsele de panificaţie s-au scumpit şi ele cu 0,37%, rata anuală de creştere a preţului fiind aici de 4,53%. Carnea, preparatele din carne şi conservele din carne s-au scumpit cu 0,32%, preţurile fiind mai mari cu 2,66% faţă de iulie 2020.

Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 24,65%, pe fondul unei creşteri lunare de 4,18, în timp ce preţurile la gaze au crescut cu 20,49% în ritm lunar, creşterea anuală fiind similară, de 20,55%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a accelerat creşterea anuală până la 3,8%, de la 3,5%.

În contextul acestui puseu inflaţionist, analiştii BCR Cercetare anticipează o majorare a ratei-cheie a BNR de 25 de puncte de bază la şedinţa băncii centrale din 9 noiembrie.

"Rata anuală a inflaţiei a accelerat cu un punct procentual la 4,95% în luna iulie, în linie cu aşteptările BNR de 5,0%, uşor peste prognoza noastră de 4,80%, dar semnificativ mai mare decât mediana sondajului Bloomberg de 4,40%. Deviaţia datelor efective faţă de prognoza noastră provine exclusiv din subestimarea creşterii preţurilor la gaze naturale. Păstrând toate celelalte lucruri neschimbate, am revizuit prognoza pentru sfârşitul anului asupra inflaţiei în sus cu 0,1 pp la 5,3% an/an versus prognoza BNR de 5,6%. Inflaţia de bază core 2 ajustat a crescut cu 0,1pp comparativ cu luna trecută la 3,0% an/an. Estimarea noastră privind inflaţia core 2 ajustat pentru finalul anului 2021 este de 3,3% an/an, faţă de estimarea BNR de 3,4%. Dat fiind estimarea BNR privind evoluţiei inflaţiei, ne aşteptăm ca prima majorare de 25 puncte de bază a ratei cheie să aibă loc la şedinţa de politică monetară din 9 noiembrie. O majorare a ratei cheie de către Banca Centrală a Poloniei pe 3 noiembrie ar trebui să întărească decizia BNR. În funcţie de progresul consolidării fiscale şi de «strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituţiilor europene», menţionată ca sursă de incertitudine în comunicatul BNR, putem vedea creşteri suplimentare de 25-50 puncte de bază ale ratei cheie în 2022", notează analiştii.

Totodată, ieri, INS a publicat date privind creşterea anuală a salariului mediu net, care a încetinit la +7,4% în iunie de la +9,8% în luna mai.

"Avansul salariilor din sectorul public a fost de +0,4% în timp ce angajaţii din domeniul privat au avut în medie salarii mai mari cu +9,6% faţă de iunie 2020. Ritmurile anuale de creştere sunt influenţate de evoluţia pandemiei de anul trecut, iunie 2020 fiind o lună cu o creştere importantă a salariilor după redeschiderea economiei iar de aici şi o bază înaltă de comparaţie. Am revizuit în sus estimarea privind creşterea salariilor medii din 2021, la +6,8% de la +3,3%, după dinamica ridicată din sectorul privat din ultimele luni", mai arată specialiştii BCR.

Premierul Cîţu preia din vocabularul băncilor centrale şi spune că majorările de preţuri sunt temporare

Ieri, după şedinţa de govern, premierul Florin Cîţu a declarat că inflaţia este temporară şi a dat ca argument faptul că BNR a menţinut săptămâna trecută dobânda-cheie la 1,25%. Guvernatorul băncii centrale a semnalat totuşi că BNR se pregăteşte de o majorare a dobânzilor în perioada următoare, BNR fiind foarte dependentă de ce se întâmplă în mediul extern.

"Este o discuţie mai amplă, ce se întâmplă cu preţurile. M-am uitat şi ştiţi că luni BNR a prezentat raportul asupra inflaţiei. Decizia băncii centrale de săptămâna trecută a fost de a nu creşte dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creştere a preţurilor este temporară. Dacă banca centrală ar fi crezut că este o creştere a preţurilor care să fie permanentizantă ar fi luat clar o decizie de creştere a dobânzilor. Deci avem de acolo un semnal şi m-am dus la raportul BNR să văd de unde vin aceste creşteri şi aş vrea să trecem în revistă: de exemplu majorarea majorităţii materiilor prime reflectate mai ales în preţul intern al combustibililor, ameliorarea condiţiilor de cerere pe plan intern şi global, perturbări ale lanţurilor de valoare adăugată - ştiţi foarte bine, suntem într-o pandemie la nivel global -, uşoară depreciere a monedei naţionale în raport cu euro. Cam de aici ar veni cele mai mari creşteri în România", a spus Florin Cîţu.

Premierul nu a menţionat însă majorarea preţurilor la energie, care au contribuit cu circa jumătate la inflaţia anuală de 5% din iunie. Premierul a spus despre preţurile la energie, citând din raportul BNR, doar că acestea sunt alimentate "şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar". De notat că, pe lângă influenţa creşterii preţului certificatelor de emisii de CO2, majorările de preţuri sunt alimentate şi de lipsa cronică de investiţii din sectorul generării de energie electrică.

"De aceea, în discuţiile mele cu Comisia Europeană, de fiecare dată am spus că România nu îşi permite acelaşi ritm de tranziţie la energie verde pentru că avem un cost social mult prea mare pe care trebuie să îl gestionăm. Şi România va face tranziţia către energia verde dar într-un ritm mai lent tocmai pentru că nu vrem să avem aceste creşteri de costuri foarte mari. (...) Tot banca naţională ne spune că rata inflaţiei este mare peste tot în Europa. Estonia 4,9%, Ungaria 5,3%, Polonia 5%, în Statele Unite 5,4%. Deci este un fenomen global, dar repet: faptul că banca centrală a menţinut rata dobânzii constantă, la ultima decizie, şi arată o traiectorie de inflaţie care revine sub 3% în orizontul de politică monetară ne arată foarte clar că este doar o creştere temporară de preţuri, unde veniturile sunt creşteri permanente. (...) Eu cred că lucrurile se vor îmbunătăţi. Repet, când este vorba despre evoluţia inflaţiei, de ce se întâmplă cu preţurile, sursa cea mai bună este să ne uităm la ce spune banca naţională şi la reacţiile băncii naţionale. Dacă banca naţională ar fi fost îngrijorată de o explozie a preţurilor am fi văzut o reacţie a băncii centrale. În acest moment nu avem acest lucru", a spus ieri premierul Florin Cîţu.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. sa plece urgent! un mincinos

    1. si un puscarias

    Ce tari sunt cei de la guvern care se mira cum ar putea fi inflatie cand toate preturile de la energie au explodat... datorita lor!

    Tocmai cand e treaba delicata si te-ai fi asteptat statul Roman sa vina sa spuna: "fratilor, daca tot avem petrol in pamant si gaze mai tinem preturile sa trecem peste perioada asta grea", ce face statul? Te arunca in gura lupilor! Cum s-ar zice: "solidaritate"! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

27 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2693
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8647
Gram de aur (XAU)Gram de aur245.2878

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro