INS: România va pierde peste 3,4 milioane de locuitori până în 2080

Populaţia ţării noastre ar urma să scadă cu 3,403 milioane de persoane până în anul 2080, echivalentul unei diminuări de 17,9% faţă de nivelul din 2025, potrivit Institutului Naţional de Statistică, de la care transmitem cele ce urmează. Lucrarea „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080” arată că declinul demografic este cert în toate scenariile analizate, diferenţele apărând doar la ritmul şi amploarea scăderii.

În scenariul constant, considerat reper metodologic, populaţia rezidentă ar coborî de la 19,036 milioane de locuitori în 2025 la doar 14,367 milioane în 2080. Dispariţia a peste 4,6 milioane de persoane înseamnă aproape un sfert din populaţie şi ar afecta sever regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Est, unde declinul demografic va depăşi câte 900.000 de locuitori, acestea fiind cele mai afectate zone ale ţării. Ponderea populaţiei apte de muncă se va reduce de la 64,1% la 61,7%, iar proporţia vârstnicilor va urca la 25,7%, confirmând accelerarea procesului de îmbătrânire.

Varianta medie, considerată cea mai probabilă, indică o reducere a populaţiei de la 19,036 milioane la 15,633 milioane în 2080. Scăderea generală de 3,403 milioane de locuitori corespunde unei diminuări de 17,9%, însă distribuţia teritorială este profund inegală. Sud-Vest Oltenia ar urma să piardă peste o treime din locuitori, Sud-Est aproape 34%, iar Sud-Muntenia peste un sfert. În schimb, Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Vest vor înregistra cele mai mici pierderi, sub 10%. Raportul de dependenţă demografică va creşte de la 56,1% în 2025 la 65,5% în 2080, ceea ce înseamnă că un număr tot mai mic de oameni va susţine sistemele publice şi economice.

Chiar şi în varianta optimistă, în care România ar beneficia de o creştere a fertilităţii şi a speranţei de viaţă, populaţia tot ar urma să scadă, până la 17,113 milioane de locuitori. Singurele regiuni în care numărul populaţiei ar creşte sunt Bucureşti-Ilfov şi Centru, în restul ţării declinul fiind inevitabil şi accentuat în sud, unde pierderile ar rămâne masive.

Populaţia activă va urma aceeaşi tendinţă descendentă. România va trece de la 8,3 milioane de persoane active în 2024 la cel mult 6,5 milioane în 2080, iar în scenariul cel mai pesimist la doar 6 milioane. Reducerea forţei de muncă se va resimţi diferit: în Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est scăderea va depăşi 40%, în timp ce Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est se vor confrunta cu diminuări moderate.

Vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva, avertizează că România intră într-o perioadă în care „îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi scăderea natalităţii devin factori structurali ai societăţii”, iar fără politici publice coerente, efectele economice vor fi severe. „Acest volum oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei ţării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase. Prin această viziune orientată spre viitor putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale”, afirmă Vîrva.

Concluzia INS este categorică: indiferent de scenariu, România va avea mai puţini locuitori, mai puţini oameni în câmpul muncii şi mai mulţi vârstnici. Diminuarea populaţiei devine astfel nu doar o realitate statistică, ci una dintre cele mai importante provocări economice şi sociale ale deceniilor viitoare.