ICT

ÎNSEMNĂRI DIN ROŞIA MONTANĂ (IX)Cătălin Hosu, RMGC: Compania va defrişa 250 ha pădure, dar va planta 1000 ha

VIVIANI MIRICĂ
Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă / 15 iunie 2012

Cătălin Hosu, RMGC: Compania va defrişa 250 ha pădure, dar va planta 1000 ha

Ziarul BURSA a iniţiat o excursie de documentare la Roşia Montană, din care au rezultat o serie de articole ce relatează poveşti ale oamenilor de acolo, stări de lucruri consemnate la faţa locului.

În ediţia 12 iunie 2012, am publicat opiniile lui Ioan Ciura, oglindite în poeziile sale, dedicate situaţiei din Roşia Montană: "Goldul cumpără morminte/Credem că-i vom supăra.../ Dar să ştie dinainte/ Noi de-aici nu vom pleca!".

Astăzi stăm de vorbă cu purtătorul de cuvânt al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Cătălin Hosu.

În episodul următor vom publica detalii despre "specula imobiliară" născută în Roşia Montană, după ce RMGC a început să achiziţioneze proprietăţi, ca să poată dezvolta proiectul minier.

Frumuseţea peisajului de la Roşia Montană este izbitoare.

Masivele Cârnic şi Orlea, care intră în aria de exploatare prevăzută de RMGC, sunt clasate drept monumente istorice.

Exploatarea la suprafaţă, propusă de companie, ar conduce la dispariţia masivelor, ar avea loc o modificare de relief.

Aşa cum este astăzi concepută afacerea, ne obligă să alegem între peisaj şi aurul de dedesubt. Este nefiresc, iar alternativa impusă poate fi, de fapt, evitată.

Cel mai normal ar fi să vrem aurul, păstrând frumuseţea peisajului.

Nu ar trebui să alegem ori una, ori alta.

Le putem avea pe ambele.

Tehnologia modernă este suficent de dezvoltată, astfel încât să asigure acest obiectiv.

Dacă nu este, o putem crea.

Muntele poate fi sfredelit, fără să fie distrus.

În mijlocul unei zile toride, l-am întâlnit pe Cătălin Hosu, purtătorul de cuvând al RMGC, în Centrul istoric din Roşia Montană. Stabilisem de comun acord să ne vedem, în urmă cu o săptămână.

Mi-a explicat cât este de copleşit şi că în Roşia Montană este un permanent "du-te vino" al ziariştilor.

M-am urcat în maşina Goldului, condusă de purtătorul său de cuvânt, şi am pornit pe Cârnic, să-mi explice câte ceva despre proiectul minier.

Acolo, sus, mi-a arătat vechea exploatare de stat de la Cetate.

Îl întreb cât mai sunt dispuşi cei de la RMGC să aştepte un răspuns de la autorităţi. Au trecut, totuşi, 15 ani de când investitorul străin este în România...

Cătălin Hosu afirmă: "Păi da, prin 1997 au început activităţile de explorare geologică. Nu se pune în niciun fel problema cât mai aşteptăm, se pune problema de a primi un răspuns. Noi nu solicităm un răspuns pozitiv, la fel cum nu solicităm niciun răspuns negativ. Solicităm un răspuns".

Îi adresez altă întrebare: cum vede faptul că masivul Cârnic este monument istoric, protejat prin lege împotriva distrugerii, şi dacă RMGC este dispusă la concesia excluderii sale din planul de minerit.

Cătălin Hosu îmi răspunde, răspicat: "Propunerea noastră pentru proiectul minier este să avem patru cariere de exploatare: Cârnic, Cetate, Orlea şi Jig.

Nu hotărăsc nici eu ce se întâmplă cu masivul Cârnic, nici RMGC, nici opoziţia, ci hotărăsc autorităţile statului român, bazându-se pe legislaţia românească".

Îi spun, apoi, că am auzit un zvon, cum că RMGC ar fi interesată să facă exploatare minieră şi în Bucium (sat aflat în localitatea Roşia Montană).

"Am avut acolo o licenţă de explorare, dar în momentul de faţă, ce ne interesează pe noi este proiectul Roşia Montană", îmi răspunde.

Ajungem la un subiect delicat: ce va rămâne în urmă, după ce munţii propuşi spre exploatare vor fi "raşi" de la suprafaţă, bucată cu bucată.

Reprezentantul RMGC îmi explică: "Spre exemplu, din cele patru cariere, Cârnicul se exploatează conform planului de lucru, în primii opt ani ai proiectului minier. Imediat cum se termină exploatarea în Cârnic şi începe în celelalte cariere, cariera Cârnic se reabilitează. Asta înseamnă că o parte din carieră se reumple cu rocă sterilă din celelalte cariere".

Nu mi-este clar ce înălţime va avea noul munte, după acoperirea hăului rezultat în urma exploatării.

"Dacă vă spun 950 metri, înţelegeţi ceva?", mă întreabă Cătălin Hosu.

"Da! 950!", îi răspund.

Simt cum discuţia dintre noi devine încordată. Poate este doar o impresie.

Îl întreb, apoi, ce înălţime are Cârnicul.

"Nu ştiu, cred că cel mai înalt punct este un pic peste 1000 metri", îmi spune, adăugând: "Nu ştiu dacă masivul Cârnic va avea, după reumplere, 950 de metri înălţime, am zis la întâmplare. Este vorba de zeci de mii de pagini pe care le are proiectul, nu am cum să le ştiu pe toate din cap".

Mă întreb în sinea mea, fără să mai insist: "Oare a-nţeles ce l-am întrebat?! ".

Îi ridic interlocutorului meu o altă minge la fileu, întrebându-l care este planul de reîmpădurire, după exploa-tare. Mă lămureşte: "Ca să implementăm proiectul minier, va trebui să tăiem aproximativ 255 de hectare de pădure. Vorbim însă, despre o pădure de genul acesta, o pădure de calitate slabă".

Îi spun că sunt brazi. "Sunt un fel de conifere", îmi răspunde, apoi completează: "Vom fi obligaţi să plantăm, la loc, 1000 de hectare de pădure, nu doar în Roşia Montană, ci şi în alte zone. Ce se va planta în locul arborilor tăiaţi vor spune silvicultorii, care stabilesc strategia de împădurire a României".

Reprezentantul RMGC mi-a enumerat, apoi, zonele protejate din Roşia Montană: Centrul istoric, pe o suprafaţă de 137 hectare (300 de clădiri, din care 35 sunt clasate drept monumente istorice; Tăul Brazi, Galeria Cătălina-Monuleşti); zona Carpeni (edificii romane, Păru Carpeni-sistem hidraulic roman; biserici şi monumente istorice); zona Tăul Găuri (unde se află un monument funerar circular bine conservat), Piatra Corbului (monument al naturii), Piatra Despicată (monument al naturii), galeriile romane din Masivul Cârnic (punct Piatra Corbului).

Suprafaţa totală a acestor zone protejate este de 150 de hectare, sub-liniază Cătălin Hosu, adăugând: "Fiecare din aceste zone protejate are un plan de management, de restaurare, de conservare, de punere în valoare".

În schimb, galeriile romane din masivul Orlea, deschise spre vizitare în cadrul Muzeului Mineritului Aurifer Roşia Montană, sunt ameninţate cu dispariţia, pentru că intră în aria de exploatare propusă de RMGC.

Reprezentantul companiei îmi explică : "Zona industrială a proiectului are o suprafaţă totală de 1250 de hectare. Dar zona industrială cuprinde şi zonele protejate.

Noi propunem zona Orlea pentru exploatare. În momentul de faţă, nu este finalizată acolo cercetarea arheologică. Când va fi terminată cercetarea, va fi depus un raport către Comisia Naţională de Arheologie. Comisia hotărăşte care este importanţa acelui obiectiv".

Reprezentantul RMGC a ţinut să precizeze că galeria Cătălina Monuleşti, pe care compania vrea să o des-chidă spre vizitare, este mult mai sigură decât cea din Orlea: "Galeria din Orlea se întinde pe 150 de metri, deschisă spre vizitare încă din anii `80. Dar eu cred că nu respectă în totalitate standardele de siguranţă, care spun că trebuie să existe o intrare şi o ieşire. Iar galeria aceasta are o singură intrare, pe unde se şi iese".

Cătălin Hosu mi-a mai spus că RMGC s-a angajat că va investi 70 de milioane de dolari în patrimoniul din Roşia Montană (până acum a cheltuit 15-20 de milioane dolari), respectiv 70 milioane dolari pentru Fondul Naţional de Patrimoniu, dacă va începe exploatarea minieră.

O parte din apa poluată de la Roşia Montană, pe care RMGC vrea să o cureţe, va merge în procesul tehnologic

În prezent, o staţie de epurare pilot este în construcţie, la Roşia Montană, potrivit lui Cătălin Hosu: "Prima dată a fost o staţie de tip laborator, o staţie destul de mică (cu o capacitate destul de mică, de 50 litri pe oră, sau poate mai puţin, de 10 litri pe oră), prin care s-au testat mai multe metode de epurare a apei contaminate cu metale grele, rezultată din mineritul anterior.

Problema este că aceste ape ajung direct în sistemul hidrografic, în pârâul Roşia Montană, care se varsă în Abrud şi care, la câţiva kilometri, se varsă în Arieş.

Acum, construcţia acestei staţii pilot este spre finalizare.

Următorul pas este o staţie de epurare mai mare, cu o capacitate între 500 şi 1000 de litri pe oră. Cred că, până acum, RMGC a investit în staţia de epurare aproape un milion de euro. Investiţia în staţia mare de epurare se va ridica la zeci de milioane de euro".

Purtătorul de cuvânt al RMGC mi-a spus că o parte din apa curăţată de metale grele va merge în procesul tehnologic, pentru obţinerea aurului, iar alta se va revărsa în albia râului.

Această staţie pilot este un proiect comun cu Ministerul Economiei.

Cătălin Hosu spune că aceasta va putea fi demontată oricând şi mutată pe un alt amplasament, acolo va fi nevoie de ea.

Investiţie de 1 milion de dolari pe zi

Cătălin Hosu: "În prezent, aproximativ 500 de persoane lucrează pentru RMGC. 77-80% sunt din satele şi comunele din Roşia Montană, dar şi din imediata vecinătate-Abrud, Câmpeni, poate şi Bucium.

Acum suntem în etapa de autorizare-avem 500 de angajaţi.

Perioada de construcţie (construcţia uzinei, construcţia staţiei de epurare, a barajului, a drumurilor industriale, a liniei de înaltă tensiune ş.a) va fi de doi ani şi jumătate. Înseamnă o investiţie de peste 1 milion de dolari pe zi, timp de doi ani şi jumătate. Înseamnă 2300 de locuri de muncă directe, în construcţie, şi 4200 de locuri de muncă indirecte. Asta înseamnă 6500 de locuri de muncă pe perioada de construcţie.

Pe perioada de operare, care durează 16 ani, sunt calculate 880 de locuri de muncă directe, în firmă, şi vreo 2300 indirecte".

Cătălin Hosu: "Institutul Norvegian de Geotehnică, unul dintre cele mai bune din lume, a făcut o analiză a proiectului barajului propus spre construcţie în Valea Cornei.

Ministerul Mediului a cerut acest raport de la Institutul Norvegian, care este un expert independent, iar obligaţia noastră a fost să plătim pentru această expertiză.

Raportul arată că barajul este de 100 de ori mai sigur decât orice alte construcţii similare din lume, aşa cum a fost proiectat. Probabilitatea ca acest baraj să nu funcţioneze în siguranţă este de 1.000 de ori mai mică decât la orice altă construcţie similară din lume.

Toate acestea, pentru că s-au folosit nişte criterii supraevaluate de proiectare.

Barajul nu este un zid de beton, cum este barajul Vidraru. Este un mal de pământ, nu este doar zidul.

Unul dintre criteriile de proiectare este ca, pentru fiecare metru cu care te duci pe verticală, să te duci 2 metri pe orizontală. Lucrul acesta dă o siguranţă importantă. Noi am folosit, la fiecare metru pe verticală, 3 metri pe orizontală, ceea ce face mult mai sigur barajul.

În plus, coeficientul seismic pentru zona Roşia Montană, care trebuie luat în considerare, pentru orice fel de construcţie, este 5,4 grade pe scara Richter. Noi am luat în considerare un coeficient seismic de 8.

Folosind astfel de criterii de proiectare supradimensionate, am ajuns la o construcţie extrem de sigură".

Eugen Furdui, primar în Roşia Montană: Voi susţine investiţiile, prioritar investiţia minieră

Primarul din Roşia Montană, Eugen Furdui (PDL), a fost reales în funcţie cu un avans de peste 900 de voturi faţă de principalul său contracandidat, Virgil Nariţa (USL), potrivit Mediafax.

Eugen Furdui a anunţat că, împreună cu Consiliul Local, va face "tot ce este legal" pentru ca proiectul minier din zonă să înceapă.

În Consiliul Local, PDL a obţinut cele mai multe mandate de consilier, respectiv şase din cele 11.

Eugen Furdui a declarat, ieri, că a obţinut un nou mandat de primar, deşi contracandidaţii săi au dus o campanie urâtă împotriva sa, dovedind că "oamenii din Roşia Montană nu s-au lăsat intoxicaţi cu poveşti şi minciuni".

Primarul a declarat: "Rezultatul votului îmi dă o responsabilitate mult mai mare şi dovedeşte că am un mandat greu. Trebuie să demonstrez oamenilor din Roşia Montană că nu au greşit când m-au ales aşa cum le-am dovedit şi în ceilalţi patru ani anteriori", adăugând că, în noul mandat, va avea ca prioritate crearea de locuri de muncă în comună şi va sprijini investiţia minieră din zonă.

Domnia sa a precizat: "Cel mai important obiectiv este crearea locurilor de muncă, obiectiv pe care l-am avut şi până acum. Voi susţine investiţiile, prioritar investiţia minieră de la Roşia Montană şi, împreună cu Consiliul Local, voi face tot ceea ce este legal şi în putinţa noastră ca acest proiect să demareze dacă respectă legislaţia. Odată cu demararea acestui proiect, Roşia Montană poate să ajungă acolo unde este locul ei, o comună care să rivalizeze cu multe oraşe din România".

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. proiectul e unul bine pus la punct.nu vad de ce nu se da drumul odata la el..cu ajutorul lui si fara nici o investitie ar intra o multime de bani la bugetul statului de care avem nevoie

    mi se pare ca au prevazut toate problemele in proiectul lor, de aia e un proiect asa de sigur. totusi nu e normal ca raspunsul sa se amane de atatia ani, din cate am inteles procedura de evaluare a mediului a inceput inca din 2006 si de atunci cei de la Mediu nu au dat un raspuns. practic ne tragem singuri in jos prin indecizie.

    suna a poveste cu zane...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro