Institutul de Investiţii al Grupului UniCredit: Cererea internă poate aduce creşterea în regiunea Europei Centrale şi de Est, în contextul incertitudinii tarifare şi politice

Cel mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiţii al Grupului UniCredit scoate în evidenţă faptul că perspectivele economice ale Europei Centrale şi de Est depind din ce în ce mai mult de cererea internă, deoarece tensiunile comerciale şi evoluţia slabă a sectorului auto european afectează cererea externă, potrivit unui comunicat emis redacţiei. În ţările Europei Centrale şi de Est (ECE), membre ale UE, UniCredit se aşteaptă la o accelerare a creşterii PIB-ului, de la 2,0% în 2024, la 2,2% în 2025 şi la 2,5% în 2026.

Intitulat „Navigating the Tariff Tide/Navigând pe valul tarifar”, raportul macroeconomic din iunie 2025 subliniază modul în care consumul gospodăriilor şi investiţiile finanţate de UE rămân principalii piloni ai rezilienţei economice în regiunea ECE. Pieţele muncii aflate sub presiune, cu rate relativ scăzute ale şomajului, susţin creşterea salariilor reale şi, prin urmare, consumul. În acelaşi timp, incertitudinea cu privire la tarifele din SUA şi, în unele ţări, riscul de derapaj fiscal generează provocări pentru stabilitatea macroeconomică.

„În timp ce tensiunile comerciale şi cererea globală slabă creează turbulenţe, vedem că economiile ECE se adaptează prin accelerarea motoarelor interne de creştere”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE şi unul dintre autorii principali ai secţiunii ECE a raportului. „Această schimbare este alimentată de o creştere puternică a salariilor reale şi de plăţi accelerate din Facilitatea UE pentru Redresare şi Rezilienţă.”

„Ţările care finalizează reformele în termenele de finanţare ale UE vor beneficia cel mai mult.” a adăugat Eszter Gargyan, FX Strategist CEE şi coautor al raportului.

Potrivit publicaţiei, utilizarea Fondului de Redresare şi Rezilienţă (FRR) al UE ar trebui să se intensifice în majoritatea ţărilor, cu excepţia Ungariei.

Potrivit comunicatului, principalele concluzii ale raportului:

-Modelul de creştere îşi schimbă orientarea spre interior: cererea externă, în special în sectoare precum auto şi industria farmaceutică, este limitată de tarifele vamale impuse de SUA. Cu toate acestea, consumul intern rămâne robust, susţinut de pieţele forţei de muncă aflate sub presiune şi de convergenţa salariilor. Creşterea reală a salariului mediu din ECE este probabil să se apropie de 4% în 2025 şi să încetinească la 3,3% în 2026, deoarece multiplele cicluri electorale din regiune au accelerat în continuare creşterea salariilor în 2024-2025. În unele ţări, ciclurile electorale şi majorările salariului minim vor alimenta şi în viitor creşterea salariilor.

-Investiţiile vor accelera în 2026 datorită fondurilor europene şi a dobânzilor mai mici:

-Riscuri fiscale şi politice sub supraveghere: România, Polonia, Ungaria şi Slovacia se confruntă cu presiuni în creştere pentru a implementa ajustări fiscale. România, în special, riscă o retrogradare a ratingului suveran de credit, dacă nu va avea un angajament politic ferm de consolidare fiscală.

-Inflaţia şi politica monetară: inflaţia se apropie de ţintă în ţări precum Cehia şi Serbia, dar majorările de taxe şi plafonarea preţurilor complică situaţia în alte ţări. UniCredit prognozează reduceri prudente ale ratelor de dobândă, cu 25-50 de puncte de bază în 2025 în tările din regiune, rămânând un spaţiu foarte limitat pentru reducere în 2026.

În ceea ce priveşte situaţia din România, economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu, a subliniat: "România are şi va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar şi după ce începe ajustarea fiscală. Conform informaţiilor incluse în actualul plan de guvernare, povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului şi a investiţiilor private. Astfel, cu stimuli interni limitaţi şi cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creştere din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE). Aşteptările de creştere economică au fost reduse la 1,0% pentru 2025 şi 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%).

Conform sursei, ne aşteptăm ca inflaţia anuală la finalul anului 2025 să fie peste 5%, existând riscul ca nici în 2026 inflaţia să nu coboare în intervalul ţintă, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creşteri ale cotei TVA-ului sau cu alte şocuri, cum ar fi o creştere a preţului petrolului. Drept urmare, în acest moment anticipăm o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către

Banca Naţională a României în 2025, cu 0,25pp în noiembrie, şi observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026.

După ce cotaţia EUR-RON s-a mutat în intervalul de tranzacţionare de 5-5,10, estimăm că vom vedea o mişcare uşoară a cursului în acest interval până la finalul anului, cu un nivel de 5,07 la final de decembrie. Credem că România îşi va menţine ratingul în categoria recomandată investiţiilor, dacă nu vor exista întârzieri majore în implementarea programului de guvernare şi dacă vom vedea primele îmbunătăţiri pe plan fiscal.”