Iohannis a trimis spre reexaminare Legea privind administrarea porturilor

Andrei Stan
Politică / 30 iunie 2017

Klaus Iohannis (Sursa foto: Presidency.ro)

Klaus Iohannis (Sursa foto: Presidency.ro)

Legea avantajează operatorii portuari, în detrimentul administraţiilor, susţine şeful statului

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis astăzi Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului argumentează că, prin această lege, sunt introduse măsuri neclare şi neconstituţionale şi că ele avantajează operatorii portuari, în detrimentul administraţiilor portuare, iar piaţa nu este lăsată liberă.

Klaus Iohannis arată că prin articolul I, punctul 53 din legea transmisă la promulgare se introduce un nou capitol, referitor la Consiliul de supraveghere în domeniul naval. Astfel, Consiliul de supraveghere în domeniul naval va funcţiona în cadrul Consiliului Concurenţei ca structură fără personalitate juridică, care se bucură de independenţă din punct de vedere organizatoric, juridic şi decizional în raporturile cu alte autorităţi şi instituţii publice.

"În legătură cu înfiinţarea acestui Consiliu, un prim aspect ce ar trebui remediat în cadrul reexaminării este acela că acesta ar trebui reglementat în cuprinsul Legii nr. 21/1996, şi nu printr-o intervenţie legislativă în conţinutul Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999, aşa cum prevede legea transmisă la promulgare", se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului consideră că, în ceea ce priveşte componenţa Consiliului de supraveghere în domeniul naval, "este necesară reglementarea prin norme primare, clare şi previzibile a unei proceduri transparente de selecţie a membrilor, a unor condiţii pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, a unor reguli privind încetarea mandatului şi revocarea din funcţie, sau vacantarea postului, precum şi regulile de funcţionare a Consiliului de supraveghere în domeniul naval - cvorum de şedinţă şi cvorum decizional".

În solicitarea preşedintelui se mai arată: "Legea prevede în alin. (9) al art. 661 că acest Consiliu de supraveghere în domeniul naval trebuie să deţină o capacitate organizaţională suficientă în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale, proporţională cu importanţa sectorului naval din România. Această capacitate va fi dimensionată corespunzător şi prevăzută în cadrul bugetului anual aprobat al Consiliului Concurenţei. În opinia noastră, acest text este însă imprecis şi neclar, lăsând la dispoziţia autorităţii publice de numire o putere discreţionară absolută în interpretarea sintagmelor «capacitate organizaţională suficientă», «proporţională cu importanţa sectorului naval din România» sau «dimensionată corespunzător». O asemenea modalitate de reglementare contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat că legea trebuie să fie clară şi previzibilă astfel încât să ofere garanţii contra atingerilor arbitrare ale puterii publice.

Totodată, nu există concordanţă de scop între atribuţiile reglementate pentru Consiliul Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei conform Legii nr. 21/1996 şi atribuţiile Consiliului de supraveghere în domeniul naval, ca structură fără personalitate juridică. Ca atare, întrucât cele două consilii au atribuţii diferite nu rezultă motivele pentru care Consiliul de supraveghere în domeniul naval ar trebui organizat în cadrul Consiliului Concurenţei. În plus, din lege nu rezultă cu certitudine dacă în domeniul naval se mai menţin competenţele Consiliului Concurenţei, astfel cum sunt acestea stabilite prin Legea concurenţei nr. 21/1996 sau, dimpotrivă, acestea sunt excluse".

Klaus Iohannis mai susţine: "Consiliul nu se bucură nici de independenţă financiară, întrucât cheltuielile necesare desfăşurării activităţii sale sunt cuprinse în bugetul Consiliului Concurenţei. Mai mult, indemnizaţia membrilor Consiliului de supraveghere este stabilită prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei".

Un alt aspect semnalat de preşedinte se referă la contractele de concesiune ce se vor încheia între minister/autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de concedenţi, şi administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, în calitate de concesionari, şi care vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin redevenţa calculată pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.

"În această redactare, considerăm că legea poate conduce la înregistrarea unor pierderi financiare sau venituri suboptimale pentru administraţiile portuare pe o perioadă lungă de timp, acestea neputând beneficia pe deplin de pe urma unor preţuri stabilite prin raportul dintre cerere şi oferă", se mai arată în cererea de reexaminare.

Totodată, şeful statului semnalează că pentru integrarea porturilor europene într-un circuit eficient de transport şi pentru a contribui la creşterea economică a fost adoptat un Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor. În cerere se mai arată: "Acest Regulament stabileşte un cadru clar de dispoziţii transparente, echitabile şi nediscriminatorii referitoare la finanţarea şi taxarea infrastructurilor şi a serviciilor portuare, însă acesta nu prevede stabilirea unor tarife fixe, fiind axat pe facilitarea accesului la piaţa serviciilor portuare şi pe introducerea transparenţei financiare şi decizionale. Astfel, Regulamentul îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui climat cât mai favorabil investiţiilor în porturi, care, la rândul său, să contribuie la promovarea transportului maritim şi la o mai bună integrare a transportului maritim cu transportul feroviar şi rutier. De aceea, prin raportare la cele de mai sus, legea transmisă la promulgare ar trebui să prevadă un cadru deschis tuturor investitorilor potenţiali, stimulativ pentru investiţiile în infrastructura portuară".

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis apreciază că "se impune reanalizarea normei (...) referitoare la hotărâri ale organismelor de conducere ale unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea corelării acestei noţiuni cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care, prin sfera de atribuţii prevăzute pentru fiecare autoritate în parte, distinge între autorităţi deliberative şi autorităţi executive".

"Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare", conchide şeful statului.

"Fondul Proprietatea" (FP), acţionar la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a solicitat preşedintelui Iohannis să nu promulge Legea privind administrarea porturilor, adoptată recent de Parlament. FP i-a cerut şefului statului să trimită legea Porturilor la Curtea Constituţională sau în Parlament, pentru reexaminare.

Fondul a adus în discuţie, prin intermediul unui comunicat de presă, atât argumente legate de constituţionalitate, cât şi de natură economică.

Dintr-o perspectivă constituţională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă: "-Multiple principii care protejează libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, precum şi nediscriminarea, întrucât legea îngheaţă chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10 ani şi favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife;

-Dispoziţiile constituţionale referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti. Legea impune înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potenţiale conflicte între operatorii portuari şi administraţiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanţele de judecată, ceea ce este neconstituţional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entităţi puteri discreţionare".

În plus, Fondul a atras atenţia asupra considerentelor de natură economică care fundamentează necesitatea re-examinării legii de către Parlament: "-Creează premisa unui uriaş transfer de avuţie de la companiile cu capital de stat, care administrează porturile, către operatori portuari privaţi.

-Nivelul chiriilor şi structura acestora ar trebui stabilite în funcţie de cerere şi ofertă, nu prin lege, acest lucru reprezentând un precedent extrem de periculos.

-Restrânge concurenţa şi oportunitatea egală atât pentru operatorii existenţi, cât şi pentru investitorii noi, astfel limitând potenţialul de dezvoltare a Portului Constanţa, precum şi a tuturor porturilor româneşti aflate la Marea Neagră, dar şi cu ieşire la Dunăre".

Greg Konieczny, CEO "Fondul Proprietatea" şi Manager de Portofoliu, estimează că, numai în cazul Portului Constanţa, pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite în prezent de primii cinci operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane euro pentru următorii zece ani.

Domnia sa a declarat: "Aceşti cinci operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din Portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice.

Având în vedere aceste date, dar şi numeroasele aspecte ale legii care favorizează operatorii, nu este dificil să ne dăm seama că această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani ce altfel ar ajunge la statul român, dacă nivelul chiriilor ar fi setat de mecanismele de piaţă liberă".

În schimb, operatorii portuari consideră că demersul FP de a solicita preşedintelui Iohannis să nu promulge legea privind administrarea porturilor este nefondat şi reprezintă "un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare", precizând că FP este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

10 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9132
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0576
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.1595

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro