Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

IONUŢ DUMITRU:"Dezechilibrul dintre cerere şi ofertă ne-a urcat inflaţia pe cele mai înalte culmi din UE"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"Dezechilibrul dintre cerere şi ofertă ne-a urcat inflaţia pe cele mai înalte culmi din UE"

Preşedintele Consiliului Fiscal: "Economia ţării noastre riscă să fie vulnerabilă în faţa schimbărilor de pe pieţele internaţionale" 

Economia ţării noastre riscă să fie vulnerabilă în faţa schimbărilor de pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care rata inflaţiei a ajuns să fie cea mai ridicată din UE, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

România a avut cea mai ridicată rată a inflaţiei (4,4%) din Uniunea Europeană, în luna mai 2019, arată cifrele publicate, ieri, de Eurostat.

Inflaţia anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019, mai indică biroul de statistică al UE, potrivit căruia, un an mai devreme, rata a fost de 2%.

Preşedintele Consiliului Fiscal ne-a declarat, ieri: "Vedem că apele se tulbură, iarăşi, pe pieţele internaţionale - Federal Reserve şi Banca Centrală Europeană sunt preocupate de evoluţia economică în Europa şi în America, de războiul comercial între SUA şi China, precum şi de cel dintre Statele Unite şi Europa (pe segmentul de importuri auto), iar dacă, la un moment dat, lucrurile se deteriorează la nivel global, fluxurile de capital pe care ne bazăm în finanţarea deficitului de cont curent nu vor mai fi asigurate şi ne vor forţa la o ajustare. În cazul în care nu ai cu ce să finanţezi acest deficit, trebuie să îl reduci, iar asta înseamnă strânsul curelei, o ajustare a cererii interne. Noi am mai trăit acest lucru, dar la o altă scară, pentru că trebuie să spunem că deficitul de cont curent nu mai este la 14% din PIB, cât era înainte de criză, ci se situează la aproximtiv 4% din PIB. Chiar şi aşa, însă, este destul de ridicat, la nivel european".

Statistica Eurostat nu surprinde, însă, a mai precizat domnia sa, considerând că dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, prezent pe piaţa internă, este principala cauză pentru care România înregistrează cea mai mare rată a inflaţiei din UE.

Nu este o situaţie nouă pentru ţara noastră, a opinat domnul Dumitru, adăugând: "Noi avem, într-adevăr, o inflaţie mare, la scară europeană, pentru că există dezechilibre în economie. Excesul de cerere este cel mai important dezechilibru din economia noastră - avem un consum mai mare decât oferta internă, el fiind stimulat de creşterile de venituri. Toată această situaţie generează două efecte: presiune pe preţuri şi deficit comercial în creştere. Aşadar, inflaţia şi deficitele sunt expresia dezechilibrului dintre cerere şi ofertă (cu o cerere care nu îşi găseşte contrapartidă în oferta internă) şi astfel apare, pe de o parte, presiunea pe preţuri, iar pe de altă parte, presiunea pe importuri".

La toate acestea se adaugă şi şocurile exogene - preţul petrolului, cel al legumelor şi fructelor - care au lovit toate statele din Europa, numai că pe fondul execsului de cerere, presiunile sunt amplificate, iar inflaţia mai mare, a mai explicat domnia sa.

"Aşa cum am creat presiunea, trebuie să o şi reducem. Atenuarea se poate face, în primul rând, prin recuplarea salariilor la productivitate. În ultimii ani, noi am forţat majorarea salariilor şi asta a dezechilibrat economia, a creat presiuni inflaţioniste, presiune pe deficitul de cont curent, inclusiv pe cel comercial", a adăugat preşedintele autorităţii fiscale.

Nu în ultimul rând, Ionuţ Dumitru a amintit că România este printre puţinele state din Europa care înregistrează deficite de cont curent şi singura ţară din regiunea Europei Centrale şi de Est care are deficit comercial, ceea ce înseamnă că este dependentă de investiţii străine directe şi fonduri europene, capitaluri care să nu genereze datorie externă şi să finanţeze aceste deficite.

"Acoperirea deficitului de cont curent cu aceste fluxuri de capital aşa-zis «sănătoase» (negeneratoare de datorie externă) s-a diminuat la circa 70%, anul trecut, ceea ce înseamnă că diferenţa este finanţată prin îndatorare şi, recent, am remarcat cu toţii că datoria externă a României creşte şi a depăşit, din nou, 100 de miliarde de euro", a mai spus Ionuţ Dumitru.

Conform cifrelor Eurostat, în UE, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) şi Grecia (0,6%), iar cele mai înalte în România (4,4%), Ungaria (4%) şi Letonia (3,5%), iar comparativ cu aprilie 2019, inflaţia anuală a scăzut în şaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci şi a crescut în şase.

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a fost de 1,2%, în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2%, mai arată biroul de statistică al Uniunii Europene.

În mai 2019, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale), urmate de energie (+0,38 puncte procentuale), produse alimentare, alcool şi tutun (+0,29 puncte procentuale) şi bunuri industriale neenergetice (+0,08 puncte procentuale).

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS