LA CONCURSUL PENTRU ŞEFIA DNAToţi cei patru procurori, descalificaţi de Tudorel Toader

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Toţi cei patru procurori, descalificaţi de Tudorel Toader

Ministrul justiţiei Tudorel Toader a ales să nu nominalizeze niciunul dintre cei patru candidaţi care au participat la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Toader nu a fost impresionat de planurile de management depuse de procurorii Marius Iacob, Cristian Lazăr, Elena Grecu şi Florentina Mirică, susţinând că ele nu reflectă situaţia actuală cu care se confruntă DNA şi nici soluţiile necesare pentru rezolvarea problemelor.

Planuri de management bine structurate

Din analiza atentă a celor patru planuri de management postate, vineri, pe site-ul Ministerului Justiţiei, reiese, în primul rând, că Tudorel Toader nu a avut dreptate atunci când a ales să nu nominalizeze pe niciunul dintre cei patru candidaţi. Nu ştim exact care au fost raţiunile ministrului justiţiei, dar, după citirea documentelor depuse de Marius Iacob, Cristian Lazăr, Elena Grecu şi Florentina Mirică, putem bănui că în spatele refuzului exprimat de Tudorel Toader au stat motive sau interese pur politice. Acelaşi tip de interese care au dus la revocarea Laurei Codruţa Kövesi din funcţia de procuror-şef al DNA.

Cele patru planuri de management sunt bine structurate şi arată toate vulnerabilităţile cu care se confruntă Direcţia Naţională Anticorupţie: inexistenţa unui ghid de bune practici, instrumentarea destul de lungă a dosarelor complexe, numărul mare de achitări din ultimii doi ani, volumul diferit de muncă, practica neunitară, insuficienţa personalului, atât la nivel de conducere, cât şi a celui auxiliar, incapacitatea instituţiei de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică, comunicarea publică şi transparenţa decizională.

Cele mai relevante, din punct de vedere tehnic, sunt planurile de management ale procurorilor Cristian Lazăr şi Elena Grecu, care au indicat, în mod exhaustiv, aproape toate problemele cu care se confruntă DNA, oferind şi câteva soluţii.

Planul de management prezentat de Marius Iacob, adjunctul procurorului-şef al DNA, deşi conţine problemele cu care se confruntă instituţia în care magistratul îşi desfăşoară activitatea, are prea multe referiri la activitatea personală a candidatului, la realizările pe care le-a avut din 2013 încoace. Soluţiile sunt prea puţine pentru rezolvarea problemelor, dar trebuie menţionat că Marius Iacob a avut curajul să arate în planul său de management, la vulnerabilităţi, campania media agresivă la adresa DNA duse de unele posturi TV şi de unele publicaţii, fără a le nominaliza.

DNA, descoperită la supravegherea tehnică şi la filaj

Cel mai bun plan pare să fie cel al procurorului Florentina Mirică, întrucât, comparativ cu celelalte trei, prezintă mai multe soluţii viabile şi stabileşte termene stricte, de 3 luni, 6 luni sau un an, pentru rezolvarea majorităţii situaţiilor negative care se regăsesc în acest moment în activitatea instituţiei.

Din punctul de vedere al Florentinei Mirică, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă DNA a fost creată de decizia nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, care a dus la scăderea cu 90% a capacităţii de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi. Dacă iniţial erau cinci instituţii care se ocupau de această supraveghere - DIPI, SRI, DGA, DOS şi Serviciul Tehnic al DNA - activităţile de ascultare/redare au rămas în sarcina procurorului de caz cu sprijinul parţial al serviciului instituţiei (care nu are capacitate de a răspunde tuturor solicitărilor procurorilor).

În ceea ce priveşte activitatea de supraveghere operativă (filaj), DNA a rămas descoperită în urma deciziei CCR, pentru că nu a mai executat de mult timp acest fel de activitate, deşi a obţinut mandate în acest sens, deoarece nu deţine logistica necesară punerii în aplicare. Astfel, activităţile de înregistrare ambientală în teren, fotografiere de la distanţă, documentare informativă prealabilă efectuării percheziţiilor sau reţinerilor şi asigurarea protecţiei investigatorilor au rămas fără suport logistic. Acest lucru a dus la inaplicabilitatea instrumentelor de anchetă proactive ale DNA şi la întârzierea cercetării penale în foarte multe dintre cazuri.

Procurorul Florentina Mirică susţine că această problemă poate fi remediată în termen de şase luni, prin achiziţionarea tehnicii necesare şi a angajării de personal care să se ocupe de întreaga activitate de filaj şi de supraveghere tehnică. În acelaşi timp, se vor achiziţiona echipamente tehnice şi softuri care să faciliteze analizarea calitativă superioară a informaţiilor obţinute.

Referitor la numărul mare de achitări, Florentina Mirică a propus ca în primele trei luni de la preluarea şefiei DNA să fie analizate toate cauzele care au dus la asemenea sentinţe şi să se creeze o practică unitară care să reducă numărul persoanelor care sunt trimise în faţa instanţei, deşi nu există toate elementele care să stabilească dacă acestea au săvârşit o faptă penală cu gradul de vinovăţie cerut de lege.

Dreptul la apărare, asigurat prin consultarea electronică a dosarului

În privinţa volumului de muncă, toţi cei patru candidaţi s-au referit la distribuirea aleatorie a cauzelor, dar şi la standardizarea procedurilor, la analize lunare sau trimestriale şi la constituirea de echipe mixte pentru a reduce numărul de dosare existente pe rolul DNA şi pentru a asigura o celeritate mai mare procesului penal.

La capitolul privind comunicarea şi transparenţa decizională, cele mai bune soluţii le oferă tot procurorul Florentina Mirică. Aceasta susţine că în termen de 3 luni poate fi elaborat un set de criterii obiective şi caracterizate de discreţie, care ar urma să fie dezbătute public şi analizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Mirică propune ca victimele infracţiunilor, martorii şi făptuitorii să intre în sediile DNA prin locuri special amenajate, care să nu permită expunerea publică şi nici vizibilitatea în faţa mass-media. Legat de ocrotirea dreptului la apărare, procurorul susţine că se poate iniţia un proiect pilot, cu derogare de la ordinul procurorului general prin care au fost stabilite tarifele pentru obţinerea copiilor după documentele din dosarul de urmărire penală. Mirică afirmă că accesul la dosarele de urmărire penală poate fi asigurat în mod gratuit pentru părţile implicate în cauze, în măsura în care nu implică cheltuieli suplimentare pentru parchet. Ea propune ca, acolo unde este posibil, dosarul de urmărire penală să poată fi transmis electronic, prin acces cu parolă pe o platformă informatică sau prin predarea-primirea la sediile DNA a dosarului copiat pe un suport electronic. Dosarul va putea fi studiat pe suport electronic şi în locurile de detenţie de către persoanele care se află în arest preventiv.

Tudorel Toader, un ministru subiectiv

Toţi cei patru candidaţi au vorbit în planurile de management şi despre problemele cu care se confruntă atunci când instrumentează dosare în care sunt inculpate cadre militare, mai ales în relaţia cu Ministerul de Interne unde serviciul de informaţii a fost militarizat. Această militarizare, ar duce la o aparentă restrângere a competenţei procurorilor civili din cadrul instituţiei, pentru că ar putea interveni o dublă măsură în instrumentarea dosarelor penale între struc­turile civile şi militare ale DNA.

În planuri se mai fac referiri şi la monitorizarea respectării principiului celerităţii procesului penal în momentul instrumentării cauzelor, precum şi la aplicarea eficientă a măsurilor asi­gurătorii.

Din analiza atentă a celor patru planuri de manage­ment, nu am reţinut niciun motiv obiectiv care să motiveze decizia lui Tudorel Toader de a nu nominaliza niciun candidat pentru şefia DNA şi de a organiza un nou concurs în perioada 6 august - 6 septembrie.

Nefiind niciun motiv obiectiv, nu ne rămân decât cele subiective.

În cazul Florentinei Mirică, minis­trul a considerat, probabil, că aceasta va avea acelaşi mod de conducere ca şi Laura Codruţa Kövesi. Credem că Tudorel Toader a fost nemulţumit şi de faptul că CSM a respins acţiunea disciplinară îndreptată împotriva lui Mirică de subordonaţii ministrului justiţiei, adică de angajaţii Inspecţiei Judiciare.

Referitor la Marius Iacob, în ochii lui Tudorel Toader au cântărit mult menţionările legate de campania anti-DNA făcută de anumite trusturi de presă, precum şi faptul că acesta a fost adjunct al Laurei Codruţa Kövesi.

Cristian Lazăr nu a fost nominalizat, pentru că este posibil că ministrul justiţiei l-a considerat un apropiat al procurorului general Augustin Lazăr, cu care Tudorel nu se află în prea bune relaţii de la iniţierea propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kövesi.

Probabil că Elena Grecu nu a fost aleasă de Toader deoarece a fost şef de secţie în cadrul DNA, în perioada în care instituţia era condusă de Kovesi.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. TT face parte din generatia de profesori cretini ; acestia doreau sa se stie cat sunt de destepti , cum nu pot fi ei multumiti de ce stie studentul , ca esti la mana lor . I-am cunoscut , erau si-n perioada cand se facea scoala buna , sunt si acum ,probabil

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Corect. Cunosc si eu un tip care stie articolele din Codul Penal pe de rost, cu tot cu numarul fiecarui articol, dar care este unul dintre avocatii lui Radu Mazare.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      DNA-ul lui Kovesi se indrepta spre 50% achitări. Deprofesionalizarea procurorilor DNA-ului controlat de SRI nu poate continua. De asta slugile lui Kovesi sau Lazar au fost trimise la plimbare.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria Bank
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Real Estate & Construction Forumwww.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS