Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

LANSAREA FONDULUI EUROPEAN DE REDRESARE A GENERAT O CRIZĂ CONSTITUŢIONALĂ ÎN FINLANDACum va arăta Europa reconstruită pe minciună?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Fonduri Europene /

Cum va arăta Europa reconstruită pe minciună?
Călin Rechea

În comunicatul Comisiei Europene cu privire la "Bugetul UE care alimentează planul de redresare pentru Europa" se arată că "majoritatea măsurilor de redresare vor fi alimentate printr-un instrument temporar de redresare, Next Generation EU, cu o putere financiară de 750 de miliarde de euro". Ulterior se subliniază că "instrumentul va fi un mecanism de urgenţă excep­ţional şi temporar".

Afirmaţia se dovedeşte, din păcate, inexactă. Sau poate fi considerată "fake news", însă aceasta nu-i schimbă deloc adevărata sa natură, aceea de minciună sfruntată.

Un articol de pe site-ul publicaţiei Politico, cu titlul "Către o uniune tot mai strânsă şi mai imperfectă", aminteşte că termenii "excepţional" şi "temporar" au fost incluşi din motive politice, pentru a obţine susţinerea din partea Berlinului şi a altor ţări din nordul Europei, însă "aceştia nu reflectă ade­vărata natură a pro­gramului".

"Acordul nu conţine reţeta pentru succesul UE, ci seminţele eşecului său", se arată în finalul articolului de pe site-ul Politico.eu.

Primele semnale în acest sens au apărut din Finlanda. În presa naţională au apărut recent declaraţii ale lui Päivi Leino-Sandberg, profesor de drept european, conform cărora a apărut un conflict constituţional între Marele Comitet şi Comitetul Constituţional din Parlamentul Finlandei.

În opinia Comitetului Constituţional al Parlamentului finlandez, alocarea unor finanţări nerambursabile, obţinute din împrumuturi, către statele UE reprezintă o schimbarea majoră a naturii Uniunii Europene, iar pentru aceasta este nevoie de aprobare din partea unei majorităţi de două treimi în Parlamentul ţării

După cum se arată pe site-ul Parlamentului de la Helsinki, Marele Comitet este responsabil pentru evaluarea propunerilor legislative ale UE şi precizarea punctelor de vedere parlamentare.

De asemenea, Marele Comitet are şi puterea de a lua decizii şi trebuie să se asigure că "problemele UE sunt soluţionate pornind de la baze democratice cuprinzătoare".

În absenţa unei Curţi Constituţionale, Comitetul Constituţional al Parlamentului finlandez exprimă opinii privind constituţionalitatea legilor trimise spre evaluare şi a altor aspecte legate de funcţionarea statului.

Profesorul Leino-Sandberg a lansat o critică dură la adresa premierului Sanna Marin pentru că a ignorat recomandările Comitetului Constituţional, la fel cum acestea au fost ignorate şi de Marele Comitet.

Profesorul de drept european o mai acuză pe Sanna Marin de inducere în eroare prin declaraţiile sale referitoare la natura fondului de redresare.

"Acesta va fi implementat doar o singură dată şi nu va deveni un instrument permanent", a declarat premierul finlandez, însă profesorul Leino-Sandberg subliniază că "structura sa este validă pentru 40 de ani, deci nu poate fi văzut drept temporar", iar "definirea sa drept instrument excepţional a fost necesară pentru că altfel ar fi existat o deviaţie prea mare de la Tratatele europene".

După ce a criticat dur noul program european pe contul său de Twitter, Tuomas Malinen, profesor de economie la Universitate din Helsinki, a scris des­pre necesitatea organizării unui referendum în Finlanda într-un articol din publicaţia online Uusi Suomi (New Finland).

Malinen consideră că fondul de 750 de miliarde de euro este, de fapt, un "instrument anti-redresare" şi accentuează faptul că "fondul va avea un impact asupra structurilor financiare ale UE pentru următorii 40 de ani", adică "este un instrument permanent, care va fi utilizat cu siguranţă şi în viitor".

Mai mult, "fondul reprezintă etapa iniţială a tranziţiei către o uniune a transferurilor şi introducerea unui guvern federal", care se realizează prin "violarea clară a Articolelor 125 şi 310 din Tratatul privind funcţionarea UE".

Din articolul lui Tuomas Malinen nu lipseşte atacul justificat la adresa guvernului, care nu doar a ignorat recomandarea Comitetului Constituţional, ci şi-a încălcat propriul program de guvernare, în care se arată că "fiecare stat membru are responsabilitatea primară pentru propriile finanţe".

Dacă în Finlanda se întâmplă aşa ceva, care ar mai putea fi aşteptările de la guvernele din Europa Centrală şi de Est sau de la periferia zonei euro? Oare adevărata convergenţă europeană este doar o "cursă" către cele mai mic numitor comun, adică se face "în jos", în ciuda marilor speranţe "vândute" cetăţenilor din toate statele membre?

În aceste condiţii, profesorul Malinen declară că "aceasta nu este Uniunea Europeană la care am aderat" şi susţine că este absolut necesară organizarea unui referendum pentru rezolvarea crizei constituţionale din Finlanda.

Pe marginea articolului lui Tuomas Malinen, un cititor reia ideea necesităţii referendumului şi susţine că "dacă fondul de redresare este aprobat, atunci trebuie să pornim procesul de retragere a Finlandei din zona euro şi din UE".

Un alt cititor subliniază că "este o situaţie cu adevărat excepţională, dacă nici măcar nu trebuie să ne îngrijorăm de argumentele economice fără valoare, când aspectul fundamental este acela că Finlanda şi UE îşi încalcă propriile legi şi reglementări".

Irelevanţa economică şi importanţa politică deosebită a fondului european de redresare sunt şi subiectele unui articol recent din cotidianul The Telegraph.

Ambrose Evans-Pritchard scrie că fondul este "o puşcă de jucărie din punct de vedere economic, însă este un tun de artilerie grea din punct de vedere politic".

Întrebarea sa ulterioară ar trebui să inducă o îngrijorare extremă şi să fie un îndemn la acţiune din partea celor care mai cred în democraţia europeană.

"Unde altundeva în lume o instituţie care nu a fost aleasă direct are drept de iniţiativă în ceea ce priveşte legislaţia, puterea executivă a unui proto-guvern şi prerogativele de alocare a cheltuielilor ale unui parlament, toate adunate într-un singur loc?", scrie jurnalistul britanic.

Este vorba, desigur, despre Comisia Europeană, care poate fi caracterizată, în opinia jurnalistului britanic, drept o "construcţie cezaro-papistă, aflată la limita totalitarismului, fără un control parlamentar adevărat".

Dacă pentru ţări precum a noastră nimeni nu îşi face speranţe cu privire la utilizarea responsabilă a fondurilor, vor avea acestea o altă "soartă" la nivelul unor piloni de bază ai Europei, precum Franţa?

Înainte de începerea întâlnirii liderilor europeni, Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, scria că "Franţa se va confrunta cu un alt şoc al dezindustrializării", în ciuda speranţelor de readucere în ţară a companiilor industriale.

Motivele sunt simple. "Franţa este caracterizată de costuri ridicate ale muncii, grad de calificare relativ redus al forţei de muncă şi grad de modernizare limitat al companiilor", după sum subliniază economistul francez.

Deoarece profitabilitatea companiilor industriale este redusă şi la nivelul OECD, acestea vor căuta să-şi mute operaţiunile în ţări caracterizate de costul redus la forţei de muncă pentru a-şi recupera profitabilitatea în perioada post-pandemie.

Modul în care este promovată utilizarea resurselor financiare din fondul de redresare, cel puţin până acum, arată că acestea nu îşi vor găsi uşor calea către programe de creşterea a competitivităţii şi eficienţei.

Motivul este, din nou, simplu: necesitatea unor reforme structurale ample, pe care autorităţile europene cred că le-ar putea face de sus în jos, printr-un fel de plan pe termen mediu şi lung.

Din păcate aşa ceva nu mai este posibil, iar autorităţilor le lipseşte curajul de a elibera iniţiativa privată din sectorul IMM-urilor şi de a crea un cadru concurenţial din care să fie eliminate privilegiile acordate marilor corporaţii.

În aceste condiţii, sumele alocate Franţei din fondul de redresare nu vor schimba deloc situaţia. În ciuda aşteptărilor, efectul ar putea să fie chiar negativ, pe fondul incertitudinilor masive referitoare la eficienţa alocării fondurilor, chiar dacă nu va exista o influenţă notabilă a factorului politic.

Economistul şef de la Natixis a venit, apoi, cu un avertisment de o gravitate mult mai mare. "Politicile economice recomandate astăzi pot conduce la probleme sociale majore", arată Patrick Artus, pe fondul unor politici monetare expansioniste care nu mai pot fi inversate.

Aceste politici au condus deja la creşterea preţurilor activelor financiare şi a preţurilor de pe piaţa imobiliară, iar efectul este creştere inegalităţii avuţiei într-o perioadă marcată de creşterea redusă sau inexistentă a veniturilor gospodăriilor, după cum subliniază Artus.

Pe de altă parte, se va înregistra o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a populaţiei, în condiţiile în care există presiuni pentru readucerea în economia internă a capacităţilor de producţie sau a altor activităţi care au fost "externalizate" către economii caracterizate de costuri reduse, precum şi pe fondul tendinţei de accelerare a tranziţiei energetice către sursele "verzi".

În ambele cazuri este vorba despre creşterea costurilor de producţie şi a preţurilor, cu efecte deosebit de negative asupra puterii de cumpărare, conform analizei lui Patrick Artus, care subliniază că o criză socială este inevitabilă.

Parcă nici nu mai este nevoie ca în acest amestec "volatil" să se adauge şi încălcarea cu impunitate a legilor fundamentale ale UE chiar de către cei chemaţi să le apere şi dispreţul lor tot mai vizibil faţă de cele mai elementare principii democratice.

Dar acestea se vor adăuga, iar atunci se va vedea că o economie sustenabilă nu se poate construi prin planificare centralizată şi pe o fundaţie de minciuni.

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Felicitari! Un articol foarte interesant si bine documentat.

    Astept sa vad si reactia Curtii Constitutionale Federala a Germaniei. Asa cum spunea si doamna Alina Dobre, Germania este singura tara din UE care nu are stipulata clar in constitutie suprematia dreptului european asupra dreptului federal. De aici si speta intersanta si decizia din 5.mai.2020 a Curtii Constitutionale Federale care pune sub semnul intrebarii PSPP (Public Sector Purchase Programm) al BCE.

    Ieri, Italia a anuntat ca a aprobat cheltuieli suplimentare de 25 mld eur in 2020 , care vor duce deficitul bugetar la 12%. Datoria publica a Italiei va creste si ea in 2020 la 158% din PIB. 

    1. Subscriu părerii dvs in toate, inclusiv in ceea ce privește Germania. Sint curioasa sa vad ce se va intimpla și în Austria, unde cei ce ridica astfel de probleme sint etichetați drept extremiști, iar guvernul se faleste cu "succesurile" de felul asta. Problemele Franței în ceea ce privește calificarea scăzută a forței de munca, sint caracteristice și Austriei-prin infuzia de imigranți, a căror calificare este de a trai pe mii de euro de la statul austriac(de fapt de la UE, deci și pe banii romanilor), de a face copii și de a vinde droguri-și cred ca în întreaga Europa se va pune curind la fel problema. Sintem îndemnați sa învățăm mai puțin, sa muncim mai puțin și sa emitem pretenții mari facind datorii, ma rog cum se exprima cei din Bruxelles "sa atragem finanțare de pe piețele de capital" (care or fi acelea?, ca le țin la secret), adică unii (bănci, persoane private f bogate, fonduri cu nume obscure), produc deja bani virtuali pe care ii vind apoi prin crearea de crize și instaurarea de guverne obediente contra capital real. Asta este schimbul propus:noi va dam bani virtuali(ca și infectații Covid facuti pe computer), voi munciți și produceți lucruri reale pt noi. Vor apărea probleme sociale pe drept cuvinte cauzate de aceste manevre și poate ca asta se vrea:guvernele se dovedesc incapabile sa rezolve situația,si se va propune un guvern suprastatal cu alte instrumente gata pregatite, ca doar nu degeaba a propus asta șeful ONU (fost comisar suprem al Internationalei Socialiste) Guterres, nu mai departe de o luna în urma.Sa auzim de bine.

      ......#????????? ????????!

      ......#Bravo FelicităriExtraordinar?????? ?! 

      ..#??????!!!!

      ...# esti analfabet FELICITARI  

      Nu e nimic extraordinar pentru un # ca tine....

      BRAVO mai # 

      corect si total de acord, .

    Din pacate sunt de acord % cu "Venetianul"

    "valorile" morale ale UE sunt minunate dar lipsesc cu desavarsire (culmea tocmai pentu cetatenii UE) 

    Germania si Franta (ca UK bine a facut ca a plecat, orice sacrificiu conex Brexit merita) pe viteza I si sub aripa lor Olanda, Begia si Nordicele, iar in rest "potopul".... 

    Orice apel la BUN SIMT si CORECTITUDINE din partea "restului" e taxat cu NESIMTIRE , mai bine ne pupam cu Putin (mizerabila de Merkel) si incercam sa fim imperiali (Macron via) decat sa fim corecti.... 

    Da bine moral si electoral si social etc... sa adapostim migrantii lumii (repet nu fac vorbire de sirieni care vai de capul lor...) si toti OPORTUNISTII care vin la mai bine (dar nu fac NIMIC in tarile lor sa fie mai bine) pe seama celor care trebuie sa spuna DA ca asa e obligatoriu UE... 

    E "corect" sa parafam orice directiva UE ca suntem pasalac UE, nu avem creier in posesie . 

    Ma uit la Polonia si ii admir (un exemplu ca mai sunt cateva) ma uit la noi si tac 

    1. Polonezii au ceva in cap.

      Noi visam la euroi si la UE si o sa luam M*E 

    Sunteți maestru dacă trimiteți o epistolă cu acest articol in deal la Cotroceni;poate se mai luminează unii de pe-acolo!

    Din păcate nici în al 12 lea ceas Europa nu se trezește. Se preconizează ca în următorii 5 ani, 4 din cele 5 puteri economice vor fi din Asia plus SUA. Nimic din parte UE. De ce? Datorita politicilor aplicate fără o coerenta și a unei strategii clare de dezvoltare aplicata pe mai mulți ani. În România dam bani pentru dezvoltare dar nu prea dam. Punem condiții în asa fel încât sa nu poată accede la fonduri decât cei cu un capital social.Restul...la cules în Europa. Nu înțelegem nici noi, nici Bruxell ul ca pentru fi o putere trebuie sa produci și sa reușești sa valorifici bunurile pe piețele internaționale. Noi ne amăgim cu vremurile de mult apuse și cumpărăm masiv din Asia. Fraților investiți puternic în producția tarilor din UE, facilitând accesul micilor producători la fonduri, si apoi distribuiți în toată lumea. Doar asa vom reuși sa fim la același nivel cu regiuni din Asia sau America.

    De fapt istoria se cam repetă dacă ne uitam că în Est singurele state cu coloana vertebrală sunt Polonia, demonstrând că fenomenul Solidaritatea se repetă în altă formă, Ungaria care a avut acea revolta in 1956 și Cehia care a trecut prin experiența ei dureroasa din 1968. Noi ne-am născut și suntem un popor de slugi, de asta suntem tratați de UE de parcă nu am există. De asta respect Polonia, Ungaria și Cehia, sunt state care trăiesc pe picioarele lor, trăiesc mai bine decât noi, și -au dezvoltat propriul capital, noi am făcut exact pe dos, vânzând fabrici și resurse și acum suntem cerșetori in propria țară. Franța și Germania, și un etaj mai jos Olanda, Austria, Italia sunt puteri coloniale economice. Văd atâta prostie cu cele 80 mld euro alocate României din bugetul UE, nu înțelegem că oricum ar fi acei bani rămân în Vest, nu la noi. Ori nu vom fi în stare să îi cheltuim, ori daca ii vom cheltui, vor fi contractati de firmele mari din UE.

    Pocniturile nominale din piata (ploaia de bani") sunt date de trendul bondurilor descendent.

    UK si multe alte tari ajung la final de multiplicare a banilor in piata, unde relatia o sa aibe un revers monetare, politic, economic. 

    UK este prima care o sa faca schimbarea, urmata de USA, si tari din europa. 

    Romania mai are diferenta de timp in care IOUs varsate in cascada in piata o sa se propage si in piata noastra interna. Caci bondurile nu sunt inca uxate la maxim pe trend = inca mai sunt randamente reale in piata interna = inca oportunitati pentru investitorori de a redirectiona capitalurile. 

    A se vedea USA ce exituri intre state de capitaluri, sa se obs Germania exituri catre Romania, Austria la fel, etc. 

    Ciclul de crestere a banilor in piata atinge final de trend, acest final are mereu o exponentialitate data de dobanda compusa a fractionarilor bancare in multiplicatorul financiar perpetuat ciclic pe trendurile scurte (inter trend ciclic cu defici real deficit ciclic). 

    Multe tari din europa intra in faze de deficit real in tim ce noi cadem pe deficit ciclic; tarile pe deficit real pe final de trend in bonduri anunta schimbari majore de politica monetara guvernamentale. 

    A se verifica ciclurile de schimbare de trend din bonduri - yieldurile, urmate de perioadele deflationiste. 

    Pretextul covid este pentru a se controla fluxurile ious de a nu se intoarce in cascada in tarile ce ating maxim multiplicator in piata. 

    Legile de control vamal si corectie outflow nominale pe valori muncite se vor mentine in favoarea exiturilor de nominale emise in tara angajatoare, iar capitalurile pentru investitii (ce vor sa se rentoarca) vor fi taxate la cotatie mare (tocmai pnetru a se descuraja exacerbarea maxima a multiplicatorului financiar de fractionare). 

    Din acest moriv Romania o sa aibe in procente ascendente din ce in ce mai multi migranti, pentru a se dilua, si propaga, nominalele emise in cascada, catre alte parti - tari - economii. 

    La fiecare final de trend la bonduri urmeaza o perioada de politici accelerate in schimbare, atat monetare, tehnologice, ideologice. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

24 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8722
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1883
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5207
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3309
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie