LEONARDO BADEA, BNR:"Cele două şocuri la care economiile sunt supuse - pandemia şi războiul - nu mai pot fi disociate"

E.O.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 aprilie 2022

Leonardo Badea a subliniat: "Din perspectivă fiscală, faptul că războiul din Ucraina menţine presiunea negativă asupra economiei, simţită şi pe parcursul pandemiei, face ca nevoia de susţinere prin programe guvernamentale să rămână importantă în vederea diminuării costurilor sociale şi efectelor distructive asupra capacităţilor economice. Indirect, dar aproape inevitabil, asta înseamnă menţinerea unui rol important al statului în economie".

Leonardo Badea a subliniat: "Din perspectivă fiscală, faptul că războiul din Ucraina menţine presiunea negativă asupra economiei, simţită şi pe parcursul pandemiei, face ca nevoia de susţinere prin programe guvernamentale să rămână importantă în vederea diminuării costurilor sociale şi efectelor distructive asupra capacităţilor economice. Indirect, dar aproape inevitabil, asta înseamnă menţinerea unui rol important al statului în economie".

Programele guvernamentale de sprijin aplicate pentru diminuarea costurilor sociale şi a efectelor asupra economiei trebuie atent calibrate, astfel încât să consolideze sectorul privat al economiei şi să încurajeze iniţiativa, a declarat, ieri, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o conferinţă de specialitate.

Leonardo Badea a subliniat: "Din perspectivă fiscală, faptul că războiul din Ucraina menţine presiunea negativă asupra economiei, simţită şi pe parcursul pandemiei, face ca nevoia de susţinere prin programe guvernamentale să rămână importantă în vederea diminuării costurilor sociale şi efectelor distructive asupra capacităţilor economice. Indirect, dar aproape inevitabil, asta înseamnă menţinerea unui rol important al statului în economie. Cred că această necesitate ascunde, în acelaşi timp, şi un pericol latent, riscul ca implicarea tot mai puternică a statului să slăbească vitalitatea sectorului privat şi accesul acestuia la finanţarea disponibilă, aflată oarecum într-un proces de regres ca urmare a creşterii aversiunii la risc a investitorilor. În opinia mea, programele guvernamentale de sprijin trebuie atent calibrate, astfel încât să consolideze sectorul privat al economiei şi să încurajeze iniţiativa. Lecţia învăţată pentru viitor este că trebuie să facem tot posibilul pentru a menţine finanţele publice în cât mai bună ordine tot timpul şi mai ales atunci când situaţia economică este favorabilă şi să ne îngrijim să avem un mediu concurenţial sănătos, precum şi un cadru legislativ fiscal care să încurajeze iniţiativa privată. De aici vin cele mai multe locuri de muncă şi partea cea ai importantă a veniturilor viitoare".

În viziunea oficialului BNR, România nu trebuie să irosească accesul la numeroasele sale resurse naturale şi să-şi dezvolte o infrastructură care să diminueze costurile de acces.

"În cazul COVID-19, pentru că cererea a fost afectată simultan cu oferta sau chiar înaintea acesteia, impactul asupra preţurilor a fost întârziat, fiind resimţit în a doua parte a crizei, mai ales către final când cererea a revenit puternic.

În cazul conflictului armat care există astăzi, oferta a fost prima afectată, în unele situaţii chiar înaintea declanşării războiului, în vreme ce efectul asupra cererii s-a propagat cu un decalaj şi a crescut gradual, pe măsură ce conflictul a devenit tot mai intens şi mai îndelungat, iar aşteptările de soluţionare diplomatică nu s-au confirmat.

În ambele cazuri, lecţia învăţată este reducerea dependenţei de sursele externe de aprovizionare în cazul sectoarelor economice de importanţă strategică. În cazul României, avantajul accesului la numeroase resurse naturale nu trebuie irosit, ci trebuie neapărat consolidat în dezvoltarea unui sector industrial competitiv şi a unei infrastructuri care să diminueze costurile de acces", a spus viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.

Conform reprezentantului Băncii Centrale, cele două şocuri la care economiile au fost şi sunt supuse - pandemia COVID-19 şi războiul din Ucraina - nu mai pot fi disociate.

Leonardo Badea a conchis: "În istoria nu foarte îndepărtată am avut exemple de criză suprapuse chiar dacă generaţiile mai tinere nu le-au trăit, nu şi le amintesc altfel decât apar în literatură. În unele situaţii suprapunerea crizelor vine ca urmare a relaţiei de cauzalitate dintre ele. Pandemia COVID a reprezentat, fără doar şi poate, un punct de cotitură, o provocare majoră cu efect de anvergură asupra statelor, societăţii în ansamblul ei, cooperării la nivel internaţional, generând schimbări care sunt permanente. În opinia mea, atunci când discutăm despre transformările pe care le vom vedea în viitorul apropiat şi pe termen mediu la nivelul societăţii şi al funcţionării economiei, cele două şocuri recente şi consecutive la care am fost expuşi nu mai pot fi disociate. Mă refer aici la ieşirea din şocul generat de pandemie s-a suprapus, din nefericire, cu intrarea într-o nouă stare de tensiune la aproape toate nivelurile funcţionării societăţii şi economiei, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. După părerea mea, efectele celor două şocuri exogene pentru economiile ţărilor din regiune prezintă o serie interesantă de asemănări, dar şi de deosebiri ce merită analizate în profunzime. Ambele şocuri au reprezentat sincope pe partea ofertei cu impact major la nivel economic şi în ceea ce priveşte dinamica preţurilor".

Ionuţ Dumitru: "Toate derogările şi regimurile preferenţiale de taxare au şubrezit foarte mult baza de impozitare"

Toate derogările şi regimurile preferenţiale de taxare au şubrezit foarte mult baza de impozitare, iar în momentul de faţă aproape 15% dintre salariaţii din România sunt scutiţi de plata contribuţiilor la sănătate, deşi beneficiază de asistenţă socială de sănătate, susţine Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffesen Bank, considerând că ne confruntăm cu o problemă de echitate a sistemului fiscal.

"Dacă ne uităm la problemele structurale ale bugetului, o să vedem să ele sunt foarte serioase. Aş sublinia, în primul rând, partea de venituri fiscale, care ne este o slăbiciune foarte mare şi mai ales într-un context de crize suprapuse. Ai nevoie de un buget robust, de spaţiu fiscal ca să ai capacitatea de intervenţie atunci când e în joc chiar viaţa oamenilor, în ultimă instanţă. Resursele şi capacitatea noastră de intervenţie este una foarte mică. Dacă ne uităm la veniturile fiscale, avem în jur de 27% din PIB faţă de media europeană de 41%. Suntem în mod clar la coada clasamentului. Avem în mod clar şi cert o problemă majoră cu colectarea taxelor şi impozitelor, dar şi o problemă de aşezare a sistemului fiscal", a menţionat economistul.

Printre altele, acesta a menţionat că procesul de consolidare fiscală a început, dar că trebuie să conştientizăm cu toţii că problema este încă nerezolvată, iar ajustarea deficitului bugetar doar pe partea de cheltuieli este o iluzie: "Dacă ne uităm la situaţia bugetului, atunci o să vedem că anul trecut am avut o consolidare bugetară, 2,2 puncte procentuale din PIB scădere de deficit bugetar, însă ajustarea la nivel european a fost destul de mică. Avem încă un deficit bugetar foarte înalt. Anul trecut, de 7,1% din PIB... Nevoia de ajustare este una uriaşă dacă ne gândim că plecând de la 7% din PIB şi trebuie să mergem la sub 3% din PIB. Avem nevoie de patru puncte procentuale de ajustare la care mai adăugăm presiunile suplimentare care au apărut între timp: creşterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, suportul din sectorul energetic în susţinerea consumatorilor casnici şi industriali. Vedem pachetele acestea care s-au decis în ultima perioadă şi care, probabil, au impact de peste 2% din PIB. Discutăm de o ajustare care nu e doar 4% din PIB, ci de vreo 6% din PIB, probabil... Atunci te gândeşti dacă ea poate fi făcută doar pe partea de cheltuieli, aşa cum arătau proiecţiile pe termen mediu ale Ministerului de Finanţe. Răspunsul trebuie să fie unul categoric: nu ! Nu poţi să faci o asemenea ajustare numai pe partea de cheltuieli".

Ionuţ Dumitru a subliniat că orice punct procentual în plus la datoria publică a României adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânzile: "Pe partea de cheltuieli, evident că având o anvelopă bugetară foarte mică, avem o problemă cu sustenabilitatea facturii sociale în cadrul bugetar pe care îl avem astăzi. Adică salariile şi asistenţa socială «mănâncă» peste 90% din ceea ce bugetul are astăzi ca resurse din taxe şi impozite. Or, lucrul acesta nu poate fi susţinut «a la long». Să crezi că poţi ajusta pe partea de cheltuieli foarte mult, cred că iar e o iluzie şi trebuie să ne gândim cum creştem acel 27% nu la standarde europene, dar măcar la un 32-33% din PIB, cât e media ţărilor din jurul nostru, din Europa Centrală şi de Est. Deficitul nostru bugetar este estimat, anul acesta, la 6,9% de către Comisia Europeană, cel mai înalt deficit din Europa, într-un mediu în care dobânzile peste tot în lume cresc. Orice punct procentual în plus la datoria publică ne adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânda. Deci, spaţiul fiscal ne este îngustat şi de creşterea de dobânzi, a costurilor de finanţare care te obligă la o consolidare şi mai accentuată".

Educaţia în domeniul economico-financiar a ocupat constant un loc fruntaş pe agenda de priorităţi şi obiective de importanţă strategică ale Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale.

Oficialul BNR a menţionat: "Protocolul semnat între BNR şi ASE reprezintă o nouă etapă în strategia Băncii Naţionale a României de a contribui la pregătirea noilor generaţii de economişti la standarde şi cerinţe internaţionale şi pentru impulsionarea activităţii de cercetare în domeniul monetar-bancar. Protocolul prevede organizarea în parteneriat a unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale în cadrul Facultăţii de Finanţe, Asigurare, Bănci şi Burse de Valori din ASE. Din partea Băncii Naţionale a României vor participa în calitatea de lectori în cadrul acestui program de master directori şi şefi de serviciu din direcţiile Stabilitate Financiară, Supraveghere, Reglementare şi Autorizare, Rezoluţie bancară şi Operaţiuni de piaţă. Ceea ce este mai important - şi ţin să o spun deschis - este interesul celor două instituţii să dezvolte o formulă de activ schimb de idei. Ar fi extraordinar ca ele să ajungă la un mod de gândire izvorât din experienţa teoretică a unora şi experienţa practică a celeilalte pentru a surprinde trendurile realităţii complexe în care trăim şi acţionăm. Este vital să ştii cum se face pasul următor pentru a menţine funcţionalitatea economiei.

Acesta a menţionat că, în 2021, un număr de 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat cu specialişti BNR în cadrul activităţilor educaţionale derulate de instituţie: "O retrospectivă în cifre a activităţii educaţionale desfăşurate de Banca Naţională numai în anul 2021 arată că aproximativ 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat fizic sau online cu specialiştii băncii, cu implicarea a peste 600 de unităţi de învăţământ atât din mediul urban, cât şi din cel rural. Totodată, Banca Naţională a României a iniţiat primul program acreditat de Ministerul Educaţiei şi dedicat profesorilor care predau disciplina Educaţia economico-financiară, în timp ce proiectul internaţional Global Money Week a reunit, într-un maraton de o săptămână, 15.000 de elevi din 194 de unităţi de învăţământ şi 650 de clase din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Banca Naţională a României are semnate 61 de parteneriate cu unităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar din Bucureşti şi din ţară pentru o mai bună coordonare a activităţilor de educaţie financiară pe care le le desfăşoară. Banca Naţională a României a fost mai mereu lângă mediul academic şi a încercat să coaguleze un sistem de colaborare în lansarea şi susţinerea educaţiei financiare, a educaţiei economice în general. S-au realizat unele lucruri bune, dar ele trebuie continuate".

--------------------

Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate, spune că "băncile s-au eficientizat mai mult decât foarte multe alte industrii". Numărul de unităţi a scăzut de la circa 5.300 la aproape 4.400 între 2017 şi 2021. Eficienţa medie pe angajat a crescut cu aproape 60% (active de peste 12 milioane de lei/angajat) în aceleaşi interval, în condiţiile în care numărul angajaţilor a scăzut cu circa 6%.

În acelaşi timp, Rădulescu vertizează că "există riscul ca, pe măsură ce dobânzile vor creşte, şi vor creşte, băncile să înregistreze pierderi şi să fie şi mai reticente în a finanţa statul".

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

01 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9148
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5152
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9264
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5638
Gram de aur (XAU)Gram de aur279.6982

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro