LIVE - VIDEO Conferinţa "CSR şi sustenabilitate" ediţia a III-a

Actualizare - Ioan Ivan: ”Autorităţile locale sunt pregătite pentru tranziţia verde, dar statul trebuie să devină un partener real”

România rurală are potenţialul de a deveni un exemplu de modernizare şi digitalizare, însă acest proces nu poate fi complet fără implicarea efectivă a statului, susţine Ioan Ivan, vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

Acesta a subliniat că autorităţile locale tratează cu maximă seriozitate aceste obiective, însă au nevoie de o coordonare unitară şi de o infrastructură digitală naţională care să permită interoperabilitatea sistemelor.

”Vreau să vă spun că noi, autorităţile publice locale, tratăm acest subiect cu foarte multă responsabilitate. Ăsta este şi motivul pentru care am expus această responsabilitate în acest acronim: RIR - Responsabilitate, Inovaţie şi Respect”, a declarat Ioan Ivan. El a explicat că principiile care trebuie să ghideze administraţia publică sunt ”responsabilitate faţă de oameni, faţă de generaţiile viitoare şi faţă de resurse; inovaţie - nu doar tehnologică, ci şi în procesul administrativ; şi respect - faţă de natură, faţă de comunitate şi faţă de fiecare efort onest pe care îl face fiecare dintre noi.”

---

Actualizare - Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România: "Sustenabilitatea este o ştiinţă”

Cine nu învaţă, nu va fi sustenabil, a afirmat Dragoş Tuţă, preşedintele şi fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii în România, prin prisma celor 14 ani de experienţă pe care îi are în acest domeniu.

Dragoş Tuţă a spus: "Mi-ar fi plăcut acum să văd - pentru că ăsta a fost argumentul, să nu raportăm, să nu fim transparenţi, să nu fim preocupaţi de impactul pe care îl avem asupra economiei, societăţii şi naturii -, pentru că e mult de învăţat şi e legea aia lungă. E ca şi cum un om care n-a reuşit sau a reuşit cu greu să-şi ia permisul de conducere ar spune: «Băi, hai să noi dăm examenul ăla că e mult de învăţat, sunt multe reguli rutiere. De ce dăm examenul ăla permis? Ce nevoie avem de permis? Stai că noi conducem maşini!» Poate business-urile sunt făcute să fie stabile. Nu mai puneţi egalitate între stabilitate şi sustenabilitate. Avem oameni de afaceri total imorali care n-au fost prinşi niciodată şi acuzaţi. Sunt stabili, sunt foarte bine, sunt bogaţi pe generaţii întregi. Stabilitatea nu înseamnă sustenabilitate. Sustenabilitatea e un pic mai mult decât stabilitate. Vă recomand să învăţaţi. E foarte mult, învăţ şi eu zilnic şi mai am de învăţat extrem de mult. Şi nu uitaţi, sustenabilitatea este o ştiinţă. Este o ştiinţă foarte apropiată cu contabilitatea financiară. Doar că aici vorbim în general de date nonfinanciare care sunt multe, că de aia raportul ăla financiar de 30 de pagini s-a transformat în 110. Dar sunt multe date pe care istoric vorbind le-am ignorat. Inclusiv profesorii care ne-au predat sau ne-au învăţat sau ne-au inspirat atunci când vorbim de management şi economie le-au ignorant, că nu ştiau de ele. Nu s-au preocupat nici de poluare, nici de exploatarea oamenilor prin forme mai uşoare, nici de alte lucruri, cum ar fi izolarea unor societăţi prin monoindustrie şi aşa mai departe. Nu s-au preocupat. Nu e nimeni vinovat că am ajuns aici astfel încât să-l arătăm cu degetul şi să spunem nenorocitul ăsta ne-a făcut ca acuma să avem nevoie de rapoarte de sustenabilitate. Nu, noi toţi am făcut asta. Aşa am înţeles economia, aşa am înţeles să facem profit eludând nişte costuri. Deci e normal ca atunci când veţi fi mai sustenabil să vă scadă pe termen scurt profitul pentru că vă asumaţi nişte costuri pe care înainte nu vi le asumaţi. (...) Pe baza raportului de sustenabilitate, luaţi decizii şi faceţi investiţii sau schimbaţi procese de business astfel încât să fiţi sustenabil. Un raport de sustenabilitate nu face pe nimeni mai mult sau mai puţin sustenabil. Este un document care permite să luaţi decizii”.

(G.M.)

---

Actualizare - Dalia Stoian, Preşedintele EFdeN: ”E nevoie de lideri pentru schimbarea cursului râului sustenabilităţii”

Pentru a atinge ţintele de sustenabilitate, este nevoie de lideri care îşi suflecă mânecile şi care fac parte din organizaţii sau din administraţia publică şi care lucrează la astfel de proiecte, susţine Dalia Stoian, Preşedintele EFdeN.

Dalia Stoian a precizat: "Credem că e nevoie ca aceşti lideri să fie formaţi după patru metacompetenţe. În primul rând să urmăreasă urmărească principiile de design adică să construim soluţii şi produse de oameni şi pentru oameni. Apoi este nevoie de autonomie pentru că nu putem să avem oameni care aşteaptă să se facă. Cineva trebuie să facă. De asemenea e nevoie de autodisciplină şi gândire antreprenorială”.

Domnia sa a spus că problemele de sustenabilitate sunt cunoscute, cum sunt cunoscute şi efectele acestora, inclusiv în oraşe, iar printre acestea se numără traficul rutier şi poluarea aerului. Mai mult, preşedintele EFdeN susţine că există soluţii dar nu are cine să le implementeze şi că de aceea este nevoie de formarea unor lideri.

"Sunt trei idei care schimbă cursul râului de sustenabilitate în România. În primul rând este nevoie de lideri, apoi de soluţii practice reale, care să inspire, şi în final de colaborare pentru atingerea sustenabilităţii”, a concluzionat Dalia Stoian.

(G.M.)

---

Actualizare - Marius Alexe, Norofert: ”Ne-a fost mai uşor să ne extindem în SUA şi în Brazilia decât în UE”

Deşi Uniunea Europeană se declară o piaţă unică, companiile se lovesc de birocraţie şi protecţionism, a spus Marius Alexe, Membru în Consiliul de Administraţie Norofert.

”Noi am încercat să ne extindem în Uniunea Europeană, dar există un anumit protecţionism, deşi se spune că este o piaţă unică. Sună frumos, dar nouă, la Norofert, ne-a fost mult mai uşor să ne extindem în Statele Unite ale Americii şi în Brazilia decât în Uniunea Europeană. Asta, deoarece există o birocraţie îngrozitoare, regulile se schimbă şi, de multe ori, sincer vorbind, este ipocrizie. Noi spunem că suntem sustenabili aici, dar importăm din China, unde se fac tot felul de lucruri, sunt preţuri de dumping. Noi nu putem să-i concurăm şi nu este de mirare că toată producţia din UE s-a mutat în China”, a spus Marius Alexe.

Administratorul producătorului de inputuri organice şi biotehnologie agricolă, a adăugat: ”Noi, la Norofert, avem o confirmare că ceea ce facem este bine, fiind bine primiţi în Statele Unite ale Americii, unde românii intră cu vize. Vă daţi seama cât de complicat este ca, în calitate de companie, să pui pe piaţă anumite produse din România. Trebuie felurite certificări, dar noi reuşim să vindem acolo, vindem şi în Brazilia, dar facem cercetare în România”.

(A.I.)

---

Actualizare - Adina Călin, CEC Bank: ”Sustenabilitatea nu mai este o opţiune”

Sustenabilitatea nu mai este o opţiune la care să nu aderăm, pentru că riscăm să pierdem clienţi şi să nu mai avem companiile pe care le avem în prezent, a spus a spus Adina Călin, Director Direcţia Produse şi Servicii Bancare CEC Bank.

”Până la urmă, fiecare antreprenor se gândeşte la business, la cum să facă mai mult profit şi cum să-l menţină. Dar vedem ce se întâmplă în ultimii ani, vedem că plouă foarte mult şi apar diferite fenomene. Cred că infrastructurile pe care le avem în momentul de faţă nu mai rezistă şi trebuie să vedem ce trebuie să facem ca infrastructurile pe care le avem să devină rezistente în timp”, a spus Adina Călin.

Reprezentantul CEC Bank a adăugat: ”Noi am analizat 100 de mari companii şi, dincolo de faptul că jumătate dintre ele nu deţineau astfel de rapoarte (n.r. de sustenabilitate), o companie pentru care, să zicem, activitatea principală este într-o zonă «maro» poate să raporteze ca fiind «verde» o altă activitate finanţată din surse bancare sau din alte surse, pentru care businessul s-a transferat către zona de sustenabilitate. Am avut o situaţie la o mare companie, foarte bine pusă la punct, aflată pe drumul adaptării la tot ceea ce înseamnă cerinţele sustenabile, doar că activitatea pe care au finanţat-o era din zona verde, dar nu au ştiut să o treacă ca fiind verde. Motiv pentru care noi nu am putut să o raportăm mai departe (n.r. ca fiind verde) şi lucrurile au mers în lanţ. În ceea ce înseamnă sustenabilitate, trebuie să colaborăm”.

(A.I.)

---

Actualizare - Sergiu Bolocan, CEO şi Director Dezvoltare Autovehicule DAC: ”Electrificarea transportului este esenţială pentru competitivitate”

România se află în mijlocul unei transformări majore, iar electrificarea transporturilor devine un test al capacităţii economiei de a ţine pasul cu tendinţele europene. Sergiu Bolocan, CEO şi Director de Dezvoltare al companiei Autovehicule DAC, atrage atenţia că trecerea la vehiculele electrice nu mai este doar o opţiune de mediu, ci o condiţie pentru competitivitatea companiilor româneşti.

”Cu siguranţă suntem într-o mare transformare acum şi vreau să vorbesc despre electrificarea transportului. Transporturile produc 30% din emisiile de carbon. Electrificarea acestor transporturi este imperios necesară pentru competitivitatea companiilor”, a declarat Bolocan.

(S.B.)

---

Actualizare - Adriana Calcan, Reciclad'Or: "Parteneriatul este cuvântul cheie care îmi rămâne în minte”

Toate reglementările europene au impact direct asupra activităţii Reciclad'Or, care lucrează cu peste 1300 de firme. Adriana Calcan, PR&CSR Manager al companiei, a subliniat: "Toate schimbările acestea care vin sunt nişte regulamente care vor impacta modelul de business. În acest context, cea mai importantă este educarea. Daca nu traducem toate aceste reglementări, nu avem cum să transmitem mai departe şi să avem şi pretenţia că lucrurile vor merge ca la carte. Schimbări ale legislaţiei cu siguranţă vor fi. Dar sunt companii care nu au auzit de rapoarte de sustemabilitate. Trebuie să ne gândim cum propagăm mesajele către consumatorul final, producător sau importator. Parteneriatul este cuvântul cheie care îmi rămâne în minte. Noi ne adaptăm, iar companiile din portofoliu au nevoie să întelega obiectivele”.

(E.O.)

---

Actualizare - Daniel Buda, europarlamentar: "Direcţia corectă este mai puţină birocraţie, mai multă coerenţă şi mai multă competitivitate”

Direcţia corectă în ceea ce priveşte tranziţia verde este mai puţină birocraţie, mai multă coerenţă şi mai multă competitivitate, consideră Daniel Buda, Membru al Parlamentului European, prim vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Printre altele, europarlamentarul apreciază: "Este esenţial să păstrăm un echilibru între ambiţiile politice ale UE şi realităţile economice din Uniune. Vorbim despre foarte multe obligaţii de raportare pe sustenabilitate. Personal, nu sunt adeptul impunerii unei tranziţii cu orice preţ şi mai ales de stabilire a unor obiective care depăşesc capacitatea reală de reacţie a UE. A fi sustenabil nu trebuie transformat într-un obstacol, ci, dimpotrivă, ar trebui să înremne un cadru predictibil şi coerent, în care companiile să poată funcţiona, inova şi rămâne competitive. Mediul de afaceri european este confruntat cu o suprapunere de reguli, plecând de la obligaţiile de raportare pentru zeci de mii de companii şi ajungând la introducerea obligaţiilor juridice privind drepturile omului, impactul climatic etc. Toate ecastea au potenţialul de a crea un normativ pe care nici măcar statele membre nu-l mai pot aplica coerent”.

În opinia sa, UE nu poate cere mediului privat să atingă obiective pe care nici măcar instituţiile publice nu ştiu exact cum le vor realiza: "Susţin fără rezerve pachetul Omnibus al Uniunii Europene, nu pentru că ar relaxa standardele, ci pentru că le face aplicabile în mod real. Pachetul Omnibus urmăreşte în principal să elimine suprapunerile legislative, să reducă povara administrativă asupra companiilor, să introducă o claritate juridică şi să ofere o abordare tehnologică neutră care lasă companiilor libertatea de a alege soluţiile potrivite pentru a-şi atinge obiectivele. Este nevoie de reguli clare, dar şi de flexibilitate. Avem nevoie de responsabilitate socială, dar si de predictibilitate juridică şi fiscală. UE are nevoie de o tranziţie verde care nu poate rupe economia de realitate, ci o ancorează într-un model modern, competititv şi realist. Fără implicarea UAT-urilor, tranziţia verde rămâne o teorie. UE vorbeşte despre neutralitate climatică şi sustenabilitate, dar implementarea lor se face la nivel local. Autorităţile locale nu pot fi simpli spectatori ai politicilor europene, ci trebuie să devină actori activi ai tranziţiei”.

Rolul autorităţilor locale este dublu. În primul rând, facilitează şi crează cadrul pentru ca mediul privat să poată investi în proiecte cu impact social sau de mediu (infrastructura verde, regenerarea urbană, digitalizarea etc.). Aceleaşi UAT-uri trebuie sa fie un partener, să asigure coerenţa acestor proiecte astfel încât investiţiile să contruie la un obiectiv comun. Fondurile europene oferă numeroase instrumente pentru acest tip de colaborare, conchide europarlamentarul.

(E.O.)

---

Actualizare - Tulia Căşvean, Transavia: ”Nu protejăm mediul de dragul mediului, ci pentru ca oamenii să prospere”

Responsabilitatea este ceva extrem de util şi trebuie asumată de la cel mai mic la cel mai mare pentru a avea rezultate, este de părere Tulia Căşvean, director de Comunicare Corporativă şi PR în cadrul Transavia, care explică: ”Sustenabilitate de dragul sustenabilităţii nu există. Suntem, cu siguranţă, într-o etapă în care, dacă nu punem oamenii pe primul plan, nu reuşim să progresăm pe termen lung. Chiar dacă vorbim de ESG, de-adevăratelea vorbim despre oameni pentru că nu protejăm mediul de dragul mediului, protejăm mediul pentru ca oamenii să poată să prospere. Nu avem o abordare socială de dragul de a fi susţinători ai socialului, ci pentru ca oamenii să fie sănătoşi, să poată să prospere şi să poată să se dezvolte mai departe. Asta înseamnă că toţi avem responsabilitate şi cu toţii trebuie să lucrăm împreună. Reglementările cu siguranţă aduc unele dificultăţi, dar atât timp cât ele sunt pentru toată lumea, creează un cadru în care toată lumea are aceleaşi responsabilităţi şi atunci, cumva, avem aceleaşi cheltuieri. Sustenabilitatea nu vine gratuit, vine cu investiţie. Sustenabilitatea costă, dar, cu siguranţă, ne costă mai mult să nu fim sustenabili - atât ca business, pentru că pierdem afacerea, dar şi ca oameni”.

(A.V.)

---

Actualizare - Alexandru Cojocaru, Services Director, Schneider Electric: ”Cea mai mare provocare este rezistenţa la schimbare”

Cea mai mare provocare în domeniul sustenabilităţii şi în cel al digitalizării o reprezintă rezistenţa la schimbare, a afirmat Alexandru Cojocaru, Services Director al companiei Schneider Electric.

Alexandru Cojocaru a precizat: "Este o discrepanţă foarte mare între ceea ce noi vorbim aici şi mai mult sau mai puţin suntem cu toţii de acord. Vorbim aceeaşi limbă astăzi ca şi în alte conferinţe dedicate temei şi ritmul cu care se transformă în practică direcţiile, strategiile şi necesităţile de digitalizare asupra a cărora noi agreăm aici că sunt necesare, este foarte lent. Vorbim despre o lentoare extraordinar de mare şi nu ne rămâne decât să sperăm că cu fiecare astfel de eveniment şi cu fiecare mesaj pe care îl transmitem în sensul ăsta vom genera schimbarea şi decizia pentru că noi credem că cauzele acestei lentori, acestei întârzieri în aplicabilitatea digitalizării sunt mai multe. În primul rând, dacă nu eşti conectat, dacă nu măsori şi nu ai imaginea oglindei instalaţiei tale practic nu ai ce să eficientizezi nu poţi să eficientizezi ceva ce nu cunoşti. Şi noi credem că o cauză esenţială a acestei lentori este o anumită confuzie existentă în piaţă, fie în zona publică, fie în zona private - să ştiţi că se întâlneşte în ambele zone - între ceea ce este obligatoriu şi ceea ce este facultativ, opţional. Trăim încă cu impresia ca această decizie de digitalizare, de conectivitate, de interoperabilitate este ceva opţional. O mare confuzie. Mulţi dintre noi percepem deja că vine un amplu tsunami digital. Vom trăi în mijlocul datelor şi de aceea nu mai este o opţiune monitorizarea, măsurarea, interpretarea rezultatelor acestor date, ci este o obligaţie”.

Reprezentantul Schneider Electric a mai spus că sustenabilitatea este esenţială într-un business pentru că arată capacitatea unei companii de a crea valoare în timp fără a compromite resursele viitoare, şi că nu este vorba doar despre mediu, ci şi despre cum funcţionează o afacere, despre cum producem, despre cum consumăm, despre cum relaţionăm cu comunitatea, despre cum ne adaptăm schimbărilor.

Alexandru Cojocaru a punctat: "Aş menţiona câteva motive pentru care Schneider Electric are sustenabilitatea ca direcţie strategică şi prima dintre ele este presiunea operaţională. Costurile cu energia au crescut cu 40% în Europa în ultimii trei ani. Cauzele sunt ineficienţa proceselor, pierdere de energie, lipsa de automatizare. La polul opus este sustenabilitatea ca optimizare, adică exact opusul acestor cauze şi anume control mai mult, eficienţă mai multă, automatizare mai multă. Un alt motiv sigur că sunt schimbările legislative, numai în detalii pentru că deja au fost o parte consistentă din întâlnirea de astăzi. Apoi este clar că pentru orice companie accesarea de finanţări de depinde într-o mare măsură de măsurile sustenabile pe care le implementează. Nu în ultimul rând, este vorba de piaţă şi de angajaţi. 80% dintre consumatori preferă preferă branduri sustenabile. 70% dintre angajaţi preferă angajatorii care au implementat deja un ESG planning foarte clar în companie. Ce rezultă de aici? Nu mai vorbim despre sustenabilitate ca un avantaj competitive, ci mai mult este un criteriu de selecţie, este ceva de care depinde reuşita business-ului nostru. Şi în acest context Schneider Electric are un întreg portofoliu de soluţii şi platforme care răspunde acestor nevoi. EcoStruxure este prima dintre ele, o platformă care monitorizează şi optimizează consumurile, fie că vorbim de clădiri comerciale, fie că vorbim de industrii cu până la 30%. (...) Avem o platformă care selectează şi prelucrează datele ESG şi facilitează raportarea pentru cerinţele de legislaţiei în domeniu. Mai avem o platformă care pune faţă în faţă companiile cu producătorii de energie regenerabilă, facilitându-le companiilor accesul mult mai uşor la PPA-uri; mai mult decât atât realizând prin dashboarduri specifice un planing de decarbonizare între 10 şi 30 de ani cu până la 90%”.

(G.M.)

---

Actualizare - Gabriel Ţecheră, TTS: ”CSRD-ul şi legislaţia secundară sunt neaplicabile”

Văd, pentru prima oară, că la nivelul guvernului există oameni, în primul rând, tineri, ceea ce este extrem de important, şi, în al doilea rând, care ating exact lucrurile ce ne dor cel mai tare din perspectiva aplicării legislaţiei în zona ESG - lipsa de reglementare şi neaplicabilitatea normelor - pentru că la nivelul acesta s-a ajuns -, lipsa digitalizării, lipsa de transparenţă şi exploatarea datelor, declară Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii cu Investitorii în cadrul Transport Trade Services SA (TTS).

Domnia sa explică: ”Noi colectăm tone de hârtii, consumăm pădurile pe care ar trebui să le protejăm şi rezultatul nu există, pentru că, în sistemul legislativ actual, nu putem exploata aceste date. Rog actualele autorităţi din domeniu să ajungă cât mai repede la Comisia Europeană pentru că, dacă ar fi fost acolo, poate nu se ajungea în situaţia de astăzi, în care CSRD-ul (n.r. Directiva privind Raportarea Corporativă în Materie de Sustenabilitate), împreună cu legislaţia secundară, cu regulamentul delegat, sunt, pe de o parte, neaplicabile, iar pe de altă parte nu sunt standarde. Sunt orice altceva, dar, din punct de vedere legislativ, sunt o catastrofă”.

(V.R.)

---

Actualizare - Aurel Varga, Preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului: ”Problema companiilor în România este că statul este reticent la schimbare”

Problema principală a companiilor din România este că statul este foarte reticent la schimbările legislative, indiferent de domeniu, este de părere Aurel Varga, Preşedintele Comisiei pentru Mediu din cadrul Senatului.

Conform acestuia, atunci când este propusă o schimbare legislativă, această schimbare vine printr-un efort considerabil datorită opiniilor diferite la nivelul instituţiilor statului.

”Din punctul meu de vedere cea mai mare problemă a companiilor româneşti este că statul este reticent la schimbare iar această schimbare se face cu foarte mare efort. Când vrei sa iniţiezi o schimbare legislativă vei vedea puncte de vedere diferite de la ministere, institutii si alte părti” afirmă acesta.

(S.B.)

---

Actualizare - Laszlo Borbely: "Se lucrează la simplificarea standardelor privind raportarea sustenabilităţii”

Oficialii de la nivelul Uniunii Europene lucrează la simplificarea standardelor privind raportarea din domeniul sustenabilităţii, a precizat Laszlo Borbely, consilier de stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Domnia sa a menţionat: "Nu neapărat pentru că sunt sau nu reglementări europene trebuie să am eu, companie, grijă să asigur sustenabilitatea companiei. Există o mentalitate de utilizare a perceperii economiei circulare şi a sustenabilităţii. Au fost discuţii la nivelul Uniunii Europene şi vorbim despre o amânare şi despre o simplificare a standardelor. Suntem în faza în care anumite standarde au fost deja în discuţie publică, iar Departamentul nostru are de doi ani acest Cod al sustenabilităţii şi am avut foarte multe discuţii şi întâlniri cu firmele private, pe subiect. Există un interes din partea companiilor, vor o clarificare a unor probleme ce necesită încă această clarificare”.

Laszlo Borbely sfătuieşte societăţile comerciale să se pregătească pentru ceea ce se va întâmpla în continuare, chiar dacă anul acesta nu trebuie să se raporteze, astfel încât firmele să aibă întocmite rapoarte de sustenabilitate în interesul lor: "Vom avea întâlniri, mai ales spre sfârşitul anului, suntem în discuţii cu Ministerul Finanţelor (MF), să compatibilizăm ceea ce va fi raportare către MF şi către platforma noastră, care este voluntară, dar care doreşte asigurarea unei transformări şi a unei transparenţe, în beneficiul companiilor şi al consumatorilor, astfel încât să putem spune că avem companii care ţin cont de aceste percepte ale dezvotării durabile şi utilizării resurselor în mod judicios”.

(E.O.)

---

Actualizare - Silvia Dinică, Ministerul Muncii: ”Suntem pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte pregătirea profesională pe tot parcursul vieţii”

Ţara noastră este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte pregătirea profesională pe tot parcursul vieţii, a spus Silvia Monica Dinică, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Domnia sa a afirmat: ”Componenta socială este foarte importantă, iar cheia este în zona de competenţe, pentru că, de fapt, avem nevoie de competenţe şi în zona de pregătire înaltă, dar şi în zona de ieşire din vulnerabilitate. Cred că, în primul rând, trebuie să ne uităm pe date. Ar fi foarte bine dacă am putea să avem nişte rapoarte cât mai la zi despre care sunt nevoile pieţei şi modificările profesionale care au loc”.

Silvia Dinică a adăugat: ”Zona de pregătire profesională pe tot parcursul vieţii - dacă ne uităm la indicatorii europeni - suntem undeva pe ultimele locuri în Europa. La noi, discuţia despre această temă nu există (...). Omul care operează într-o companie trebuie să înţeleagă şi zona de energie, de tehnologie, dar trebuie să aibă şi suficiente aptitudini tehnice care să poată integra aceste zone în activitatea sa. În momentul acesta, conversaţia trebuie actualizată. Suntem încă într-o zonă defensivă în ceea ce priveşte meseriile viitorului, adică încercăm să ne adaptăm pe măsură ce lucrurile apar”.

(A.I.)

---

Actualizare - Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: ”Îmi doresc mai multă eficienţă în relaţia cu mediul de business”

Trebuie să înţelegem rolul instituţilor şi modul în care au colaborat până acum cu partenerii externi, spune Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, subliniind: ”Pe de o parte, îmi doresc mult mai multă corectitudine de la instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, în sensul în care legislaţia să fie cu adevărat respectată atunci când ea există. Pe de altă parte, îmi doresc mai multă eficienţă în ceea ce înseamnă relaţia cu mediul de business, adică primesc feedback-ul absolut cinstit şi corect, de altfel, că în funcţie de judeţele în care depui dosarele - poţi să ai exact aceeaşi activitate, poţi să îndeplineşti exact aceleaşi condiţii şi să ţi se dea autorizaţii de mediu diferite în alte judeţe, fiind exact acelaşi operator. Ceea ce înseamnă că avem, de fapt, o problemă sistemică cu autoritaţiile de mediu. În acest context, ne uităm la zona de simplificare de legislaţie - chiar zilele acestea vom crea un grup de lucru pentru a vedea ce putem să îmbunătăţim. Sunt o fermă susţinătoare a protecţiei mediului, dar îmi doresc ca mediul să fie protejat real, nu prin birocraţie. Îmi doresc ca măsurile pe care le avem să fie suficient de clare, astfel încât absolut oricine îşi doreşte să desfăşoare activităţile economice, să poată să ştie foarte clar care sunt regulile de la bun început, să se conformeze şi odată conformat să nu mai există multiple discuţii «încoace şi încolo» între zeci de instituţii care, fiecare dintre ele, să dea tot felul de interpretări. Îmi doresc să fie respectate legile perfect, dar să fie nişte legi foarte clare, ceea ce astăzi nu se întâmplă de multe ori, astfel că există o nevoie de simplificare de legislaţie”.

(V.R.)

---

Actualizare - Gabriel-Bogdan Şteţco, Secretar de Stat în cadrul MEDAT: ”Digitalizarea IMM-urilor, condiţie esenţială pentru sustenabilitatea companiilor”

Este nevoie de o abordare în care dezvoltarea sustenabilă şi responsabilitatea socială a întreprinderilor să fie mai prezente, susţine Gabriel-Bogdan Şteţco, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Gabriel Şteţco a precizat: "Sunt ferm convins că o întreprindere sustenabilă, care să aibă viitor, e obligatoriu să fie conectată la cât mai multe chestiuni ce ţin de digitalizare, din două perspective: viitorul are legătură cu digitalizarea, cu inteligenţa artificială şi cu lucruri care ne spun cum compania poate fi sustenabilă, dar şi din punct de vedere al transparentizării datelor şi informaţiilor. Suntem un minister care are foarte multe intervenţii, care e în contact cu antreprenoriatul şi turismul, iar ultimele programe de finanţare încurajează afacerile inovative, durabile, verzi, iar solicitanţii primesc puncte în plus pentru acest tip de afaceri. Un astfel de exemplu este Start-Up Nation, care este pentru prima data finanţat în întregime din fonduri europene”.

Domnia sa a arătat că mulţi antreprenori nu văd condiţiile de responsabilitate şi sustenabilitate ca nişte constrângeri simple, ci incearca să le vadă şi din punct de vedere al protejării mediului, al eficientizării resurselor.

Foarte multe dintre restricţiile ce pot apărea în primă fază se pot transforma în oportunităţi şi sunt sigur că antreprenorii români ştiu să facă această transformare”, a afirmat secretarul de stat Gabriel Şteţco, care a mai spus că pentru realizarea acestui lucru este nevoie şi de un parteneriat corect între stat şi mediul de afaceri, care să fie realizat prin dialog şi prin măsuri care sunt transmise publicului şi programe care vor fi finanţate multianual, astfel încât să se asigure predictibilitatea necesară realizării proiectelor.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează a III-a ediţie a conferinţei "CSR şi sustenabilitate", în data de 20 octombrie 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salon AB.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.