Mai poate fi inversată tendinţa de creştere a datoriei globale?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 noiembrie 2021

Călin Rechea

Datoria globală a scăzut cu 300 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea al acestui an faţă de trimestrul anterior, până la 296 de trilioane de dolari, iar povara sa, exprimată prin raportarea datoriei globale la Produsul Intern Brut global, a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, până la 350%, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).

Mai poate fi inversată tendinţa de creştere a datoriei globale?

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datoria globală a crescut cu 15,9 trilioane de dolari, în timp ce Produsul Intern Brut global a crescut cu doar 5,9 trilioane, până la 84,6 trilioane de dolari. Ponderea datoriei globale în PIB-ul global a atins un maxim istoric de 361% în T1 2021.

"Redresarea activităţii economice şi inflaţia mai mare au contribuit la scăderea ponderii datoriei în PIB", se arată în raportul de la IIF, în care se precizează că reducerea datoriei a avut loc doar la nivelul economiilor dezvoltate.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a atins un nou record în T3 2021, de 92,6 trilioane de dolari, după o creştere cu 1,1 trilioane faţă de trimestrul anterior, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a scăzut cu 1,4 trilioane de dolari, până la 203,4 trilioane (vezi graficul 2).

Mai poate fi inversată tendinţa de creştere a datoriei globale?

Prognozele de la IIF arată că datoria globală va creşte cu circa 4 trilioane de dolari în acest an, după o creştere de 32 de trilioane de dolari în 2020, iar la sfârşitul anului va avea o valoare de 295 de trilioane de dolari, cu 36 de trilioane peste nivelul înregistrat înainte de declanşarea pandemiei.

În ceea ce priveşte ponderea datoriilor în PIB, datele de la IIF arată că peste 70% dintre ţările analizate au înregistrat scăderi ale acestui indicator de la sfârşitul anului trecut. După creşterea cu 35 de puncte procentuale în 2020, IIF estimează că ponderea datoriei globale în PIB-ul global se va reduce cu 13 puncte procentuale în acest an, până la 246%.

Datoriile economiilor emergente au crescut cu 5,7 trilioane de dolari în primele trei trimestre din 2021, iar ponderea datoriilor în PIB a ajuns la 247,1%, cu 3,9 puncte procentuale sub nivelul de la sfârşitul anului trecut.

Datoriile economiilor dezvoltate au scăzut cu un trilion de dolari în aceeaşi perioadă, în timp ce ponderea datoriilor în PIB a scăzut cu 11,9 puncte procentuale, până la 411,4%.

Datoriile companiilor nefinanciare şi a celor financiare din economiile dezvoltate au scăzut cu 1,6 puncte procentuale în T3 2021, până la 96% din PIB (47,7 trilioane de dolari), respectiv 110,5% din PIB (54,4 trilioane de dolari). Datoriile guvernamentale au scăzut cu 1,6 puncte procentuale, până la 128,7% din PIB (63,2 trilioane de dolari), iar datoriile gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,6 puncte procentuale, până la 96,3% din PIB (38,1 trilioane de dolari).

La nivelul economiilor emergente, datoriile guvernamentale au crescut cu 0,6 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, până la 63,6% din PIB (23,1 trilioane de dolari), iar datoriile companiilor nefinanciare au scăzut cu 0,6 puncte procentuale, până la 101,1% din PIB (38,9 trilioane de dolari).

"Creşterea datoriilor din economiile emergente rămâne concentrată în China şi a reprezentat circa 80% din datoriile acumulate la nivelul acestor economii de la începutul pandemiei", se mai arată în raportul de la IIF.

Astfel, datoria totală a Chinei a crescut cu 13,8 trilioane de dolari de la sfârşitul anului 2019 până în T3 2021 şi a ajuns la 57,1 trilioane de dolari, în condiţiile în care datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 5,9 trilioane, până la 27 de trilioane de dolari (vezi graficul 3).

Mai poate fi inversată tendinţa de creştere a datoriei globale?

Datoriile guvernamentale au crescut cu 3,7 trilioane de dolari în aceeaşi perioadă, până la 11,8 trilioane, în timp ce datoriile gospodăriilor au crescut cu 2,6 trilioane, până la 10,4 trilioane de dolari.

Ponderea datoriilor totale în Produsul Intern Brut al Chinei a crescut astfel până la 330,6% în T3 2021, de la 306,2% în T4 2019, în condiţiile unei scăderi a ponderii datoriilor companiilor nefinanciare până la 156,7% de la 157,6%. Ponderea record de 336% din PIB a fost în T3 2020, pe fondul unei creşteri a datoriilor care a depăşit creşterea datoriilor înregistrată după criza financiară globală din 2008.

Programele guvernamentale de combatere a efectelor pandemiei a determinat şi creşterea datoriilor totale din restul economiilor emergente până la un nou record, de 34,4 trilioane de dolari, cu 3,6 trilioane peste nivelul din T4 2019.

În aceste condiţii, economiştii de la IIF avertizează că necesarul mare de finanţare reprezintă o sursă de vulnerabilitate în multe ţări, în special pe fondul "presiunilor politice şi sociale care limitează eforturile de reducere a deficitelor guvernamentale".

Mai mult, "dacă actualele presiuni inflaţioniste se dovedesc a nu fi temporare, atunci o creştere abruptă sau mai mare decât aşteptările a dobânzilor de politică monetară din economiile dezvoltate vor conduce la creşterea costurilor de finanţare pentru guvernele din economiile emergente".

Datele de la IIF mai arată că valoarea obligaţiunilor emise şi a creditelor acordate sectorului public, financiar şi nefinanciar din economiile emergente care ajung la scadenţă până la sfârşitul anului 2022 este de circa 6,4 trilioane de dolari, iar până la sfârşitul acestui an vor ajunge la scadenţă credite şi obligaţiuni cu o valoare nominală de circa 1,9 trilioane.

Creditele acordate şi obligaţiunile emise la nivelul economiilor emergente de la sfârşitul anului 2019 au fost în monedă locală în proporţie de peste 95%. Cu toate acestea, atractivitatea datoriilor în moneda locală ale economiilor emergente s-a diminuat pentru investitorii străini, după cum mai arată datele de la IIF. Aceştia mai deţin doar 19% din din totalul obligaţiunilor guvernamentale emise în monedă locală, în scădere de la 23% în 2019.

"Indonezia şi Rusia au înregistrat cea mai mare scădere a apetitului investitorilor străini, în timp ce China, Peru şi Coreea de Sud au înregistrat creşteri ale cererii externe pentru obligaţiunile guvernamentale în moneda locală", se arată în raportul IIF.

Autorii analizei au evidenţiat şi aspectul pozitiv al scăderii datoriilor externe ale economiilor emergente, exclusiv China, care pot ajunge sub 43% din PIB în 2021 de la recordul de aproape 46% înregistrat în 2020, în condiţiile în care necesarul de finanţare externă a ajuns la nivelul existent înaintea declanşării pandemiei.

Va continua tendinţa de scădere a datoriei globale, atât ca valoare nominală cât şi ca pondere în PIB, în perioada următoare?

Ultima parte a raportului vine cu argumente care sugerează că datoria globală a luat doar o pauză în cursa către pragul de 300 de trilioane de dolari şi nu asistăm la o inversare a tendinţei.

"Cheltuielile guvernamentale pentru priorităţile de mediu au rămas la cote neglijabile", conform raportului, iar cheltuielile pentru combaterea schimbărilor climatice şi conservarea mediului vor creşte şi "vor avea implicaţii majore pentru datoriile guvernamentale, dobânzi", dar şi pentru aşa-numita "inflaţie verde" , definită în Financial Times drept "creşterea preţurilor pentru metale şi minerale care sunt esenţiale pentru proiectele solare, eoliene şi automobilele electrice".

Mai mult, atât structura economiilor dezvoltate cât şi a celor emergente, care determină capacitatea de generare a Produsului Intern Brut, prezintă o dependenţă fundamentală de combustibilii fosili şi generarea neîntreruptă a energiei electrice.

În aceste condiţii, forţarea tranziţiei către energia verde va conduce la blocaje extinse ale activităţii, iar consecinţa directă va fi contracţia economiei în termeni reali, adică se va accentua povara datoriei globale.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. niciodata

    Un aspect relevant al indatorarii este proasta gestiune a imprumuturilor.

    Exista pareri diverse despre cauzele actualului trend inflationist. 

    Trendul crescator al costurilor dezastrelor provocate de modificarile climatice contribuie de asemenea la accentuarea poverii datoriei globale.  

    1. este o observatie restransa ce imbratiseaza politici si opinii curente.

      Aspectul RELEVANT al intatorarii = Investitiile, Recapitalizare periodica, Refinantari periodice la active ce se coteaza nominal mai sus din cauza inflatiei, cresterea capacitatilor fizice etc productive, cresterea competitivitatii, cresterea nevoilor umane pe etc cicluri de comoditati /cerere, cresterea uzurii stocurilor trecute ce impulsioneaza investitorii in anticipatie de cerere stocuri noi, cresterea comertului /sau distrugerea lui, rata de multiplicare a profiturilor, rata de fractionare a rezervelor bancare ca si consecinta directa a ratei de profitabilitate in raprt cu piata totala, cresterea guvernelor in expansiune si control, cresterea din saracie se face pe credit - pe orice forme de credit, pentru ca banii nu au fost niciodata bani ci credit in existenta.... nici bunurile tranzactionate considerate bani (pe timpuri si prezent) nu sunt bunuri, ele devin bunuri pe forma unui CREDIT propagat in existenta (creditul poate sa fie financiar, verbal, anticipare de cerer viitoare - a credita a acorda a da cuiva in anticipatie viitoare de plata... poate sa fie vorba despre bunuri materiale imateriale bani / note credit; a credita in existenta un servicu da posibilitate ca acel servicu bun sa se propage mai accelerat in piata si sa multumeasca cererea -cerere care este ciclic impulsiva pe diferite comoditati -tipuri de bunuri in diferite perioade din atul timpului). 

      Creditworthiness - daca exista risc mare ca persoana / natia sa nu aiba dezvoltate etc capacitati de productie sa sutina acel credit atunc dibanda este mare in raport cu creditul ... atunci natia/ omul trebuie sa depuna eforturi mai mari sa poata deveni credibil / de incredere in fata creditorului... (aceasta relatie se pliaza si pe natii -guverne -economii). 

      Cu cat track record-urile unei natii /entitati au pe balanta mai multe credite ce se pot sustine prin plati periodice iar entitatea / natia respectiva reuseste concomitent sa mentina intern echilibru intre productivitate / profit / capacitati de productie /consum ...etc... cu atat creditorii se vor bate sa ii ofere BANI GRATIS (adica credit etc forme in existenta) caci vede in entitatea/natia respectiva o capacitate constanta (atentie constanta NU RAPIDA) de PLATA. (constant = flux numerar / bunuri / etc ce sunt platite periodic la stingerea de datorie; acest constant ofera creditorului la randul lui un echilibru pe balante). 

      DE CE UE da BANI GRATIS ROMANIEI? 

      Pentru ca VEDE in ROMANIA ceea ce "chiorii" nu vad!  

      Capacitate/abilitate/etc viitoare de crester a productivitatii-inovatiilor-et c...forme... chiar si acesti bani gratis nu sunt gratis in existenta... caci ei se vor intoarce cu dobanda din piata prin inflare preturi si venituri nominale si vor stinge povara unor tari europene ce stau in default. 

      Da defaultul unei natii ce este alipita la o moneda se poate dilua in sistmul total de creditare pe cresterea competitivitati si a productiei din alte tari ce nu a facut inca default (pun cheta aia care o duc mai bine si ii sustin si pe "prostul pierzator pe moment dar erou in trecut"). 

      Banii nu sunt bani! Sunt credit in EXISTENTA! 

      De cand lumea si pamantul! 

      Si daca scoti "banii" perceputi in prezent ca "bani" din circulatie.... economiile lumii tot pe CREDIT functioneaza (doar ca in unele cazuri "viteza si complexitatea" de fractionare/multiplicare a creditului este incetinit - in raport direct si cu etc legi ce se deschid si inchid in favorizarea formarii de capital sau distrugerii de capital). 

      CREDITUL este legat de FACTORUL LEGISLATIV ce fie franeaza fie accelereaza o economie. 

      Legislativul este legat de politica guvernamentala. 

      Politica guvernamentale este legata de CONSTITURIA natiei. 

      Constitutia NAtiei este legata de credintele adoptate in urma "revolutiei". 

      Revolutia este cauzalitate "politicilor trecute - degradarea constanta -; legislativului trecut -degradare constanta; creditului trecut -degradare constanta; economiei trecute - degradare constanta din maximul potential atins in trecut... si ciclul se repeta. 

      Toate aceste relatii au o relatie de cauza efect in raport si valul varstei de populatie ce sustine valul economic (nou) respectiv... economia si ideologia se va uza treptat odata cu ei.. cat si increderea... car si speranta... cat si puterea de cumparare/datorare/creare.... venind din urma alt val tana cu sperante si ideologii noi ce vor vedea in piata potential maxim in etc directii... vor darama vechiul si vor pune noul... vor perpetua REAL LA RADACINA PRINCIPALA aceleasi comportamente .... generad doar schimbarile de fond supuse unor: conceptii -perceptii -ideologi de: cerere de fond, disign nou, cultura noua, vide noi... ce hranesc real nevoile reale perpetuate de om. (a naste -a creste -a manca- a dormii -a te adapostii -a investii -a calatorii -a cereceta-a invata- a darui -a cucerii -a distruge -a creea- a perpetua -a mosteni -a inventa- a te imbraca -a muri -a te castori -a petrece - etc.... nevoi reale perpetuate de om pe pamant). 

      Acordarea de CREDIT este o forma de Incredere in respectiv! increderea acordata si intarita de ambele parti: unul ca isi primeste imediat altul ca trebuie sa astepte! Riscul e mai mare la cel ce trebuie sa astepte! 

      Nu va mai ingrijorati de credit! -are el formele lui sa a fi platit! bail in-bailout-inflatie-deflatie-h iperinflatie...etc... 

      semna t comenturi "cretine" 

      UE da bani la toata lumea, nu ne da noua un procent mai mare ca suntem noi cu expectative mai mari.

      Chiar si tarile alea falite primesc bani, chiar mai multi ca noi. 

      Deci, cel putin din unghiul ala ceva nu se leaga. 

      nu confunda ca primesc mai mult ca noi cu ratele de recuperari exprimate in procente!

      este o greseala imensa! 

      Ca exemplu: stiai ca Germania din 2008 pana in 2019 a crescut productivitatea la nivel national cu 10-15%? 

      sau ca Romania a crescut cu 50%? 

      Stiai ca Romania a avut mai multe formari NOI de stocuri si industrii in timp ce Germania are cadere pe trend din 2008? 

      Nu confunda injectiile de bani in piete cu “aia au primit mai mult”... Germania net pe net scartie sever economic... de unde stiu? din rapoartele financiare si chiar din criza recenta in care a existat o presiune mare de deblocare romani la munca cu carca in germania. 

      Germania este in top ca si numar de miliardari pe cap de locuitor... piata se afla in presiune constanta in fuga dupa randamente... fuga dupa randamente ce pune presiune descendenta pe termen lung in profitabilitate. 

      Tarile mic au risc mare si randamente accelerate (mari)... din acest motiv banci mondiale injecteaza periodic in ele lighiditate simultan cu vegherea asupra schimbarilor legislative. 

      Daca economia noastra o duce rau.. atunci de ce banca centrala a americii detine active la fondul proprietatea inca din 90? 

      De proasta ce e? de randamente mici ce a avut? 

      Eu zic ca o banca mondiala stie destul de bine cum functioneaza economiile ai ciclitatile ei... 

      Au avut de unde sa invete (bancile centrale) de la vechile banci fie centrale fie in devenire in raport direc cu “guvernele”(conducatori) respective. 

      Productivitatea si consumul Romaniei plateste in prezent pensia in italia si franta; achizitia romanilor de produse nemtesti plateste in prezent pensia din germania! 

      Productivitatea romanilor in uk sustin plata pensiilor curente din uk. 

      Productivitatea “vietnamezilor /- sirienilor - etc” in romania vor sustine plata pensiilor prezenti... caci populatia noastra productiva incepe usor usor sa fi isi exporte productivitatea fie incepe sa scada in intensitate ca productivitate fizica. 

      Alegand joburi intelectuale mai mult ca joburile fizice. 

      Africa centrala taram cu o imensa accelerare a profiturilor. 

      semnat comenturi “cretine” 

      nu confunda ca primesc mai mult ca noi in nominal! ci ratele de recuperari exprimate in procente conteaza.

      semnat comenturi “cretine” 

    datoriile se sting doar prin inflatii sau hiperinflatii in timp ce puterea reala de remunerare cade ... in timp ce capacitati vechi se distrug... in timp ce capacitati noi urmeaza sa apara... in timp ce altii isi sting creditele cu masa monetara inflata iar altii preiau alte credite nominale...... este un joc infinit.

    DATORIA per economie este BUNA cand creste odata cu ea... devine o problema cand economia cade ... inflatia creste ca sa poata stinge povara datoriei asupra economiei. 

    semnat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9681
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5404
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1141
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9215
Gram de aur (XAU)Gram de aur361.0678

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb