Măsurile de austeritate nu fac faţă cheltuielilor bugetare

Al treilea trimestru al anului 2025 a fost dominat de eforturile Guvernului condus de prim-ministrul Ilie Bolojan de a readuce echilibrul macroeconomic prin măsuri ferme, adesea nepopulare. După un prim semestru marcat de un deficit de 3,68% din PIB şi de riscul pierderii fondurilor europene, Executivul a adoptat, în iulie, un pachet fiscal de amploare: majorarea cotei standard de TVA la 21%, crearea unei cote reduse unice de 11% pentru produsele de bază, creşterea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, taxarea suplimentară a dividendelor şi profiturilor mari, dar şi introducerea contribuţiilor de sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. În paralel, au fost anunţate îngheţări ale salariilor şi pensiilor pentru 2026, limitarea angajărilor în sistemul public şi o revizuire profundă a sistemului de burse şcolare, într-un efort de a reduce cheltuielile structurale şi de a recâştiga încrederea pieţelor financiare. Măsurile au fost aspru contestate de opoziţie, însă au primit validarea Curţii Constituţionale şi au fost promulgate de preşedintele Nicuşor Dan, semnalând o schimbare de direcţie fermă în politica fiscală a României. Primele efecte s-au văzut rapid: dobânzile la titlurile de stat s-au redus uşor, iar agenţiile internaţionale de rating au menţinut calificativele ţării, cu perspective prudente.

Citeşte Trimestrul III în cifre

August şi septembrie au adus continuarea reformelor şi adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale şi structurale, cu impact major asupra mediului economic şi politic. Guvernul a mers înainte cu reformarea pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat, reducerea aparatului bugetar şi introducerea unor taxe suplimentare pentru marile averi, în pofida protestelor sindicale şi a moţiunilor de cenzură respinse în lanţ. A fost o demonstraţie de forţă politică, dar şi o dovadă a presiunilor uriaşe care planează asupra finanţelor publice. În plan economic, s-a reuşit renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România obţinând un preacord pentru 21,62 miliarde euro, dintre care 13,56 miliarde nerambursabile, cu angajamentul de a prioritiza proiectele mature şi de a evita risipa fondurilor. Guvernul a transmis astfel un mesaj de responsabilitate, promiţând transparenţă şi publicarea unui tablou de bord al investiţiilor publice, în încercarea de a recâştiga încrederea populaţiei şi a partenerilor europeni.

Cu toate acestea, presiunea pe buget a rămas puternică. Cheltuielile au depăşit ritmul veniturilor, iar rectificarea bugetară pregătită la sfârşitul lui septembrie a confirmat o creştere a deficitului estimat la 8,4% din PIB pentru întregul an, cu cheltuieli suplimentare de 27 miliarde lei. Ministerul Finanţelor a fost nevoit să continue împrumuturile masive pe pieţele interne şi externe, inclusiv prin emisiuni de titluri FIDELIS şi TEZAUR, în timp ce ratingul Moody's, menţinut la Baa3 dar cu perspectivă negativă, a semnalat că vulnerabilităţile structurale persistă. În acest climat tensionat, Guvernul a încercat să echilibreze austeritatea cu măsuri sociale vizibile - extinderea programelor pentru elevi defavorizaţi, creşterea burselor şi sprijin pentru digitalizarea educaţiei - într-o încercare de a tempera revolta socială şi de a demonstra că reforma nu exclude solidaritatea.

Citeşte Creşteri la BVB, în contextul păstrării ratingului investiţional al ţării noastre

Cifrele de mai sus sunt reflectate de execuţia bugetară pe primele nouă luni ale anului 2025, care arată un deficit bugetar de 102,47 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB, chiar dacă Guvernul a adoptat primele două pachete de măsuri fiscale şi o rectificare bugetară. Potrivit execuţiei bugetare publicată de Ministerul Finanţelor, veniturile statului au crescut cu 12,3% faţă de trimestrul III al anului 2024, până la 466,95 miliarde lei, susţinute de un avans solid al încasărilor din impozitul pe venit, contribuţiile sociale şi accize, dar şi de o accelerare a fondurilor europene, care au ajuns la peste 35 de miliarde lei, cu aproape 43% mai mult decât în 2024. Creşterea veniturilor, dublată de o disciplină mai strictă în colectare, a fost însă contrabalansată de cheltuieli bugetare în urcare, care au atins 569,43 miliarde lei, adică 29,9% din PIB. Cheltuielile cu asistenţa socială, determinate de recalcularea pensiilor şi de compensările energetice, au avansat cu 13,4%, în timp ce costurile cu dobânzile, în urcare abruptă la aproape 40 de miliarde lei, reflectă povara unei datorii publice tot mai scumpe. Investiţiile au crescut cu 10%, până la 82,6 miliarde lei, dar presiunea fiscală şi costul împrumuturilor limitează potenţialul de expansiune.

Pachetele de măsuri financiare au atras o explozie de nemulţumiri sociale. Funcţionarii publici, profesorii şi angajaţii din sănătate au protestat în stradă, acuzând austeritatea şi lipsa de dialog. În plin val de tensiuni, Banca Naţională a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, semnalând că presiunile inflaţioniste, alimentate de liberalizarea pieţei energiei şi de creşterea TVA, nu permit o relaxare monetară. Inflaţia a urcat la 9,9% în august, iar BNR estimează o scădere lentă, cu revenirea în intervalul ţintă abia la finalul anului 2026.

Practic, finalul celui de-al treilea trimestru din 2025 găseşte România într-un punct de echilibru fragil, între relansare şi risc.

• Iulie - primul pachet de măsuri fiscale asumat de Guvern în Parlament

Prima lună a trimestrului al III-lea a început cu o schimbare de ritm pe care România n-a mai simţit-o de ani buni: guvernarea Bolojan a aruncat în piaţă primul pachet fiscal-bugetar cu miza clară de a opri alunecarea spre „junk”, de a restabili încrederea investitorilor şi de a reaşeza finanţele publice pe baze predictibile.

Creşterea cotei standard de TVA la 21% şi cota redusă unică de 11% pentru alimente de bază şi medicamente, impozitarea mai severă a dividendelor din 2026, accize mai mari la alcool, carburanţi şi tutun, taxarea pensiilor peste 3.000 lei, îngheţarea salariilor şi pensiilor în sectorul public în 2026, plus o reformă a burselor şcolare orientată strict pe merit şi nevoie au compus arhitectura unei „urgenţe naţionale” anunţate în Parlament.

Pachetul, trecut prin asumarea răspunderii în 7 iulie şi promulgat la 25 iulie, după ce CCR a respins contestaţiile opoziţiei, a venit cu un impact bugetar suplimentar estimat la 9,5 miliarde lei pentru anul 2025 şi 35 miliarde lei în 2026, dublat de tăieri de cheltuieli de peste 57 miliarde lei în 2026, şi a livrat rapid primele semnale în pieţele de capital, adică obţinerea unor costuri de împrumut în coborâre şi economii estimate de 200 milioane dolari pe patru ani la o emisiune de euro-obligaţiuni.

În ceea ce priveşte alte măsuri luate de Guvern, membrii Cabinetului Bolojan au aprobat acordul de mediu pentru retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, au decis realizarea variantei ocolitoare Azuga-Buşteni pentru a debloca Valea Prahovei, au aprobat strategia naţională pentru bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare 2025-2030, au lansat prima etapă a sistemului electronic de tarifare rutieră pe principiul „poluatorul plăteşte” şi au operat modificările legisltive necesare în Codul de procedură fiscală pentru pregătirea aderării la OCDE.

Legat de veniturile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare în creştere, Ministerul Finanţelor a combinat emisiunile interne FIDELIS cu ieşiri externe masive: în iulie România a atras 4,7 miliarde euro pe trei tranşe, în timp ce primele obligaţiuni verzi ale statului au canalizat 10,85 miliarde lei spre apă, ape uzate, transport durabil, adaptare la climă şi protecţia resurselor naturale, cu un raport de alocare publicat pentru a cimenta încrederea.

În aceste condiţii, execuţia pe semestrul I a arătat o tensiune structurală, adică un deficit de 69,8 miliarde lei (3,68% din PIB), cheltuieli sociale în salt, costuri cu dobânzile tot mai apăsătoare şi, de aceea, Banca Naţională a României a decis în 8 iulie să menţină dobânda-cheie la 6,50% şi a avertizat că inflaţia va accelera odată cu liberalizarea energiei şi creşterile de TVA şi accize de la 1 august, pe fondul dezechilibrelor externe accentuate şi al scăderii ISD.

Luna iulie a mai fost marcată, în plan politic, de demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu, în urma publicării de presă a datelor dintr-un dosar instrumentat de DNA, în care Anastasiu a avut calitatea de martor şi în care oficialul din guvernul Bolojan a recunoscut că în trecut a plătit o „şpagă de supravieţuire” în faţa presiunilor ANAF, deschizând o dezbatere dură despre corupţie şi limitele antreprenoriatului într-un stat birocratic. Dezbaterea a fost amplificată de faptul că preşedintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, a intrat sub control judiciar după ce ar fi anunţat un control la un hotel al unui vechi lider PNL, fiind demis imediat din funcţie de premierul Ilie Bolojan.

Finalul lunii iulie a aparţinut sportului: David Popovici a redevenit simbolul rezilienţei româneşti, cu aur mondial la 200 metri liber pe 29 iulie şi la 100 metri liber pe 31 iulie, reuşind o dublă unică la ediţii diferite de campionate mondiale, la un an după aurul olimpic.

• August - CEISD avizează negativ tranzacţia dintre E.On şi MVM

Ultima lună de vară a confirmat că drumul consolidării e lung şi abrupt, mai ales că la finalul lunii iulie deficitul bugetar a urcat la 4,04% din PIB, în ciuda veniturilor mai mari din impozite pe salarii şi venit, accize şi TVA, presat de recalcularea pensiilor, compensări la energie şi dobânzi în creştere. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a deschis a şaptea ediţie FIDELIS cu o premieră - titluri în euro pe zece ani, cele mai vândute din tranşă - şi a rulat în paralel programul TEZAUR cu randamente de până la 7,85%, semn că populaţia validează statul drept debitor sigur şi transparent.

În ceea ce priveşte ratingul de ţară, agenţia internaţională Fitch a reconfirmat BBB-/F3 cu perspectivă negativă, păstrând României fereastra investment grade, dar cu avertisment ferm privind consolidarea bugetară. În acest timp, Guvernul a parafat ajutoare pentru proiecte industriale strategice derulate de companiile Dacia şi Draxlmaier, în logica reindustrializării şi a echilibrării balanţei comerciale.

BNR a dublat mesajul de prudenţă pe 8 august, menţinând dobânda-cheie şi anticipând un vârf de inflaţie în toamnă. Institutul Naţional de Statistică a consemnat în august o rată de 9,9%, peste estimările BNR pentru luna septembrie, într-un context de deficit de cont curent şi datorie externă în ascensiune, atenuate totuşi de rezerve valutare la peste 65 miliarde euro.

Tot în august, tranzacţia prin care compania maghiară MVM ar fi preluat o parte din activele E.ON România a primit aviz negativ de la Comitetul de Evaluare a Investiţiilor Străine Directe, dosarul ajungând pe masa CSAT pe fondul îngrijorărilor geopolitice şi al retragerii treptate a marilor companii străine din piaţa locală.

În plan social şi politic, dispariţia fostului preşedinte Ion Iliescu şi stabilirea zilei de 7 august ca doliu naţional au redeschis discuţii dureroase despre Revoluţie şi mineriade, iar pe arhitectura pilonilor de pensii Guvernul a trimis în Parlament un proiect care aduce două modalităţi de plată - retragere programată şi pensie viageră -, prag minim de accesare, opţiunea retragerii a 30% din activ la intrarea în faza de plată şi reguli sporite de informare, pentru a reconstrui încrederea într-un sistem cheie pentru îmbătrânirea demografică.

• Septembrie - Guvernul adoptă rectificarea bugetară

Prima lună de toamnă a debutat cu un nou test de stres politic şi economic: Guvernul şi-a asumat, în 1 septembrie, al doilea pachet de reforme, după ce l-a aprobat în 29 august şi l-a rectificat la 1 septembrie, cu patru moţiuni de cenzură căzute pe 7 septembrie şi contestaţii la CCR respinse în mare parte, rămânând în analiză sesizarea ÎCCJ privind pensiile speciale. Ulterior, în luna octombrie, CCR a decis că legea privind pensiile speciale ale magistraţilor este neconstituţională, deoarece Guvernul şi-a asumat răspunderea pe respectivul act normativ fără să aştepte avizul obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pachetul al doilea de măsuri fiscale şi reforme asumat în Parlament de premierul Ilie Bolojan prevede un plafon de 70% din ultimul salariu şi creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi, tăieri de personal şi indemnizaţii în autorităţile autonome, guvernanţă corporativă resetată la întreprinderile publice cu consilii mai suple, bonusuri limitate şi accent pe indicatori reali de performanţă, reguli mai dure împotriva evaziunii şi a optimizărilor agresive, impozit pe marile averi urcat la 0,9% pentru proprietăţi scumpe şi maşini de lux, plus o arhitectură nouă a capitalului social care ridică pragul la 500 lei pentru SRL-urile noi şi introduce capital minim de 5.000 lei peste 400.000 lei cifră de afaceri, cu excepţii pentru startup-uri, business angels şi instrumente convertibile. În acelaşi timp, Guvernul a prelungit plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până în martie 2026, justificând protecţia consumatorului într-un climat de inflaţie alimentară situat la peste 12%, în timp ce mediul de afaceri a reclamat distorsiuni concurenţiale.

În plan social şi educaţional, anul şcolar 2025-2026 a început în 8 septembrie, sub presiunea unui marş masiv al profesorilor în Capitală pentru salarizare şi investiţii, în oglindă cu adoptarea unei noi metodologii a burselor (merit, sociale, tehnologice, sprijin pentru mame minore) de peste 4 miliarde lei, semn că austeritatea nu poate ignora capitalul uman.

Prin prisma execuţiei bugetare de la finalul lunii august ce arăta un deficit bugetar de 4,54% din PIB, Ministerul Finanţelor a lansat noi emisiuni FIDELIS şi TEZAUR şi a propus rectificarea bugetară publicată pe 29 septembrie şi aprobată în prima zi a lunii octombrie de Guvern, rectificare ce prevede venituri suplimentare de 3,23 miliarde lei, dar şi cheltuieli majorate cu 27,8 miliarde lei, mai ales pentru dobânzi, asistenţă socială şi proiecte PNRR, precum şi tăieri unde execuţia fondurilor UE a întârziat.

În septembrie, agenţia internaţională de rating Moody's a păstrat pentru ţara noastră nivelul Baa3 cu perspectivă negativă, care menţine accesul la capital, dar condiţionează statutul investment grade de livrarea efectivă a consolidării fiscal-bugetare.

În acest context financiar, Banca Naţională a Româniai a reiterat pe 12 septembrie vârful de inflaţie la 9,6-9,7% şi o coborâre lentă abia spre final de 2026, invocând şocurile de ofertă şi dezechilibrele externe.

Pe planul securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare Ţării a decis în şedinţa de la finalul lunii septembrie cine ordonă doborârea dronelor ostile sau a aeronavelor care încalcă spaţiul aerian, fixând lanţuri decizionale distincte pentru aparate fără pilot, aeronave militare şi civile, un pas necesar în ecuaţia geopolitică la Marea Neagră.

Practic, în al treilea trimestru, autorităţile din ţara noastră au îmbinat terapia de şoc fiscală cu prudenţa monetară, au decis majorarea finanţării din pieţele interne şi externe, au împins reforme structurale în zone sensibile ale statului, au traversat crize de integritate în instituţii esenţiale şi au reconectat opinia publică la temele zilei: cât ne costă lipsa de disciplină bugetară, cât de repede putem livra reforme fără a frânge coeziunea socială, cum ne apărăm spaţiul aerian şi cum protejăm consumatorii într-o piaţă volatilă.

Între deficit, inflaţie, datorie, dobânzi, direcţia de urmat rămâne clară: disciplină fiscală, investiţii inteligente, stat mai suplu şi mai curat, pieţe mai competitive pentru ca România să rămână bancabilă, predictibilă şi atractivă într-o economie globală care nu iartă ezitările.