Creşteri la BVB, în contextul păstrării ratingului investiţional al ţării noastre

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut creşteri în cel de-al treilea trimestru al anului, perioadă în care agenţiile de rating au menţinut calificativul de ”recomandat investiţiilor” pentru ţara noastră, dar cu perspectivă negativă, ceea ce reflectă atât îmbunătăţirea perspectivelor economice, cât şi riscurile privind implementarea planului de consolidare fiscală al Guvernului.

Indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale pieţei noastre, a înregistrat un avans de 13,89%, până la 21.337 de puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a urcat cu 16,7%, la 4.118 puncte. Luna trecută, indicii au marcat o nouă mişcare de creştere, BET înregistrând un nou record istoric de 22.852 de puncte, în data de 28 octombrie.

• Rezerva Federală taie dobânda-cheie, mişcare ce reduce costurile de finanţare şi, teoretic, creşte evaluările companiilor

Indicii burselor din Statele Unite au avut creşteri în cel de-al treilea trimestru al anului, într-un context marcat de reducerea dobânzii-cheie de către Rezerva Federală, mişcare teoretic benefică pentru preţurile acţiunilor, deoarece reduce costurile de finanţare, creşte evaluările companiilor şi stimulează cererea. În plus, rezultatele corporaţiilor au fost, în mare, peste aşteptări, în prim-plan fiind proiectantul de procesoare grafice şi soluţii pentru inteligenţă artificială Nvidia, ce confirmă menţinerea apetitului pentru AI.

În acest context, indicele S&P a marcat o creştere de 7,79%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 5,22%, în vreme ce Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, a avut o apreciere de 11,24%.

În Europa, pieţele de acţiuni se află într-o consolidare încă din primăvară, generată în principal de tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Cele două părţi au ajuns, în cele din urmă, la un acord care prevede tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor exportate din UE peste Atlantic, importuri de energie şi investiţii europene în SUA. În acest climat, indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 3,11% în cel de-al treilea trimestru al anului, în vreme ce indicele german DAX40 a scăzut cu 0,12%.

• Inflaţia creşte, prognozele economice sunt revizuite în scădere, dar agenţiile de rating apreciază eforturile de consolidare fiscală ale Guvernului

Inflaţia a urcat puternic în ţara noastră, în vreme ce previziunile privind creşterea economică au fost ajustate în jos, conturând un tablou mai degrabă stagflaţionist pentru România pe termen scurt şi mediu. Indicele Preţurilor de Consum a fost de 9,9% în septembrie, nivel similar cu cel din august, şi cu mult peste ţinta inflaţiei pe termen lung a BNR, de 2,5%. Banca Naţională estimează o rată anuală a inflaţiei de 8,8% pentru ultimul trimestru al acestui an, care ar urma să coboare la 3% în ultimul trimestru al anului viitor - prognoză care, totuşi, nu include datele apărute în ultimele luni.

În ceea ce priveşte dinamica economiei, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere prognoza pentru ţara noastră, la 1% (pentru acest an) de la 1,6% anterior şi la 1,4% pentru 2026, punctând că accelerarea investiţiilor prin programul Next Generation EU poate compensa parţial temperarea consumului privat, afectat de inflaţie şi consolidare fiscală.

Pe de altă parte, toate cele trei mari agenţii de rating au menţinut România în categoria ”recomandat investiţiilor”, semnalând încrederea că programele de ajustare fiscală ale Guvernului pot contribui la reducerea deficitelor bugetare semnificative ale ţării, însă fragilitatea scenei politice rămâne principalul risc în ceea ce priveşte implementarea eficientă a măsurilor avute în vedere.

Printre măsurile fiscale cu impact direct sau indirect asupra companiilor, investitorilor şi pieţei de capital, în ansamblu, se numără creşterea accizelor la carburanţi, majorarea cotelor de TVA la 11% şi 21%, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% sau taxarea suplimentară a cifrei de afaceri a băncilor, cu excepţia celor cu o cotă de piaţă foarte mică. În cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale este inclusă creşterea impozitării câştigurilor obţinute din tranzacţiile bursiere, de la 1% la 3% pentru cele obţinute într-o perioadă mai mare de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru cele obţinute într-o perioadă mai mică de un an - măsură aflată încă în procedură legislativă şi neaplicată.

• Transgaz, Electrica şi One United Properties - cele mai mari creşteri din BET

La Bursa de Valori Bucureşti, companiile şi-au prezentat rezultatele aferente celui de-al doilea trimestru, care, în mare, au fost în ton cu aşteptările, fără să reprezinte, decât punctual, motorul unor noi creşteri ale preţurilor acţiunilor, după cum reflectă corecţia din a doua parte a lunii august.

Acţiunile Transgaz au urcat cu 63,27% în cel de-al treilea trimestru al anului, în continuarea unui trend ascendent puternic dezvoltat în 2025, în contextul unor rezultate financiare foarte bune - pe fondul volumelor mai mari transportate şi al tarifelor reglementate mai favorabile, în primul trimestru - şi, probabil, al perspectivelor operaţionalizării, peste doi ani, a proiectului Neptun Deep, de extragere a gazelor din Marea Neagră, ce va spori activitatea companiei.

Titlurile furnizorului şi distribuitorului de energie Electrica s-au apreciat cu 32,38%, în contextul în care compania a avut o primă parte a anului foarte solidă din punct de vedere financiar, respectiv un rezultat net de 421 milioane lei în primul semestru, de peste trei ori mai mare decât rezultatul din prima jumătate a anului trecut, în condiţiile creşterii veniturilor atât pentru segmentul de furnizare, cât şi pentru cel de distribuţie.

Acţiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties au avut o mişcare de revenire din tendinţa descendentă dezvoltată pe tot parcursul anului trecut şi în prima parte a acestui an, preţul acţiunii apreciindu-se cu 26,54% în perioada iulie-septembrie. Societatea a inversat scăderea profitabilităţii în cel de-al doilea trimestru al anului şi a anunţat intenţia lansării unei oferte publice de răscumpărare a cel mult 20% din capital, la un preţ situat între 25 şi 40 de lei pe acţiune, peste cotaţia titlului de dinaintea anunţului, operaţiune ce a fost deja aprobată de acţionari. În piaţă a mai apărut şi vestea privind posibila vânzare a clădirii One Tower, pentru suma de cel puţin 114 milioane de euro, tranzacţie care ar transforma imobilul din cartierul Floreasca în cea mai scumpă clădire de birouri din România.

• Aprecieri pentru OMV Petrom şi Romgaz, în vreme ce Hidroelectrica îşi confirmă statutul de acţiune defensivă

Acţiunile OMV Petrom au avut o creştere de 15,67% în cel de-al treilea trimestru al anului, în ciuda deteriorării rezultatelor financiare şi a scăderii preţului ţiţeiului, ceea ce reflectă caracterul puternic defensiv al companiei. Producătorul de petrol şi gaze va aloca dividende speciale în sumă de aproape 1,25 miliarde de lei, în luna decembrie, după ce, în primăvară, a acordat dividende de circa 2,8 miliarde de lei. Titlurile Romgaz, partenerul OMV Petrom din proiectul Neptun Deep - ce poate furniza până la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale începând cu anul 2027 - au avut o apreciere de 21,4%. Compania a raportat o creştere cu 23% a profitabilităţii pentru cel de-al doilea trimestru şi se află într-un proces de expansiune operaţională pe mai multe direcţii. Romgaz intenţionează să înfiinţeze o societate în Republica Moldova, care se va ocupa de producţia, distribuţia şi comercializarea de combustibili gazoşi şi energie electrică, şi a semnat un memorandum cu Electrica, pentru dezvoltarea în comun a unor capacităţi de producere şi stocare a energiei din surse regenerabile.

Acţiunile producătorului şi furnizorului de energie Hidroelectrica s-au tranzacţionat într-o consolidare, chiar dacă rezultatele sale s-au diminuat şi emitentul şi-a revizuit în jos Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru acest an, ceea ce reflectă caracterul defensiv al companiei. Titlurile Nuclearelectrica s-au apreciat cu 9,9% în cel de-al treilea trimestru al anului, datorită evoluţiei din luna iulie şi prima parte a lunii august. Compania a raportat o creştere a profitului cu 26% pentru cel de-al doilea trimestru şi a semnat două acorduri de finanţare, în valoare totală de 620 de milioane de lei, destinate retehnologizării Unităţii 1 de la Cernavodă şi derulării etapelor preliminare aferente construirii Unităţilor 3 şi 4.

• Acţiunile bancare au crescut mai lent decât piaţa; corecţie pentru titlurile Purcari, după creşterea puternică catalizată de oferta Maspex

Băncile au avut creşteri sub media pieţei noastre, într-o perioadă în care indicele Euro Stoxx Banks - reperul sectorului la nivel european - s-a apreciat cu circa 16,2%. Acţiunile Banca Transilvania au urcat cu 7,93% în cel de-al treilea trimestru, în contextul în care instituţia de credit din Cluj a raportat un profit net de un miliard de lei pentru cel de-al doilea trimestru, în creştere cu 14%, în vreme ce BRD-Groupe Societe Generale a raportat un profit net de 415 milioane de lei, în apreciere cu 13%, titlurile instituţiei de credit marcând un avans de 5,61% în perioada iulie-septembrie.

La capitolul creşteri se mai remarcă acţiunile Digi Communications, ce au urcat cu 23,76%, printre factorii ce au susţinut evoluţia cotaţiei fiind ştirea privind posibila listare la Bursa din Madrid a filialei Digi Spain, la o evaluare de circa 2,5 miliarde de euro, peste evaluarea societăţii de la BVB.

Pe contrasens, acţiunile Purcari Wineries au scăzut cu 9,22% în cel de-al treilea trimestru al anului, corecţie ce reprezintă mai degrabă o marcare de profituri după creşterea puternică, catalizată de oferta realizată la un preţ semnificativ peste cel din piaţă, prin care Maspex România a preluat controlul producătorului de vinuri din Republica Moldova.

• BVB participă la noua bursă din Republica Moldova

Bursa de Valori Bucureşti va participa la capitalul social al noii burse de valori din Republica Moldova, al cărei memorandum de lansare a fost semnat la mijlocul lunii septembrie, la Chişinău. Planul este ca BVB să participe iniţial cu o sumă echivalentă cu 400.000 de euro, cu opţiunea de a subscrie ulterior acţiuni noi în valoare de cel mult 200.000 de euro, într-o operaţiune de majorare de capital a bursei din Moldova. Doar că, pentru asta, BVB a convocat acţionarii în vederea aprobării unei majorări de capital care să asigure resursele financiare necesare finanţării participării la capitalul noii burse din Moldova şi unei noi majorări de capital a societăţii CCP.RO Bucharest.

• Acţionarii FP au revocat Comitetul Reprezentanţilor şi au decis reluarea procesului de selecţie a administratorului

Indicele BET-FI, alcătuit din fostele SIF-uri plus Fondul Proprietatea (FP), a urcat cu 24,1%, până la 75.491 de puncte, în cel de-al treilea trimestru, în condiţiile creşterii tuturor titlurilor care îl compun.

Un grup de investitori de retail, alături de trei fonduri din Slovenia şi, foarte probabil, de alţi investitori instituţionali, după cum reiese din dimensiunea voturilor, a decis reluarea procesului de selecţie a administratorului Fondului Proprietatea şi revocarea celor patru membri ai Comitetului Reprezentanţilor FP. Pe de altă parte, Istvan Sarkany, unul dintre liderii acţionarilor de retail, a fost ales ca membru al Comitetului Reprezentanţilor FP, astfel încât, în acest moment, boardul este format dintr-un singur membru, iar administratorul Franklin Templeton a convocat acţionarii, la data de 20 noiembrie, pentru alegerea celorlalţi membri ai Comitetului. Mandatul americanilor de la Franklin Templeton a fost prelungit temporar, iar boardul FP trebuie să demareze un nou proces de selecţie a administratorului fondului, sub condiţia ca entitatea selectată să administreze active cel puţin egale cu valoarea activelor FP.

Fondul Proprietatea derulează un program de răscumpărare, dublat de o ofertă publică realizată în trimestrul al treilea, operaţiuni care, între altele, au susţinut creşterea preţului acţiunii cu 24,55% în perioada iulie-septembrie.

Cele cinci foste SIF-uri au subscris integral emisiunea de obligaţiuni emisă de PK Development Holding, în valoare de 100 de milioane de euro, titlurile fiind garantate cu o ipotecă imobiliară de rangul întâi asupra Mall Moldova din Iaşi şi a unor imobile - terenuri şi construcţii adiacente acestuia - aflate în proprietatea societăţii Ermes Holding SRL. Mall Moldova a fost realizat de Prime Kapital Development şi MAS PLC, în urma unei investiţii de 130 de milioane de euro, potrivit publicaţiei Ziarul de Iaşi.

La finalul lunii septembrie, fostele SIF-uri se tranzacţionau la discounturi între preţul de piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), cuprinse între 70% pentru Infinity Capital şi 49% în cazul Evergent Investments. Pentru Fondul Proprietatea, discountul era de 35%, peste obiectivul administratorului Franklin Templeton, care vizează un nivel sub 15%.

• Banca Transilvania şi Electrica au listat obligaţiuni la BVB

Ministerul Finanţelor a atras aproape 5,4 miliarde de lei (2,05 miliarde de lei şi 654,7 milioane de euro), prin cele trei emisiuni de titluri de stat Fidelis realizate în cel de-al treilea trimestru al acestui an, dobânzile fiind situate între 3,2% şi 8,25%.

Banca Transilvania a listat o emisiune de obligaţiuni sustenabile, în valoare de 1,5 miliarde de lei, titlurile având scadenţa în anul 2032 şi dobânda anuală de 8,875%. Furnizorul şi distribuitorul de energie Electrica a listat prima sa emisiune de obligaţiuni la BVB, marcând totodată cea mai mare emisiune de obligaţiuni verzi, corporative şi non-financiare, din istoria pieţei de capital din România. Valoarea totală a emisiunii se ridică la 500 de milioane de euro, titlurile având dobânda anuală fixă de 4,375% şi scadenţa pe 14 iulie 2030.

Tot în cel de-al treilea trimestru al anului, OMRO, compania de creditare a fintech-ului Filbo, a listat obligaţiuni în valoare de 12,3 milioane de lei pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB, cu scadenţa în anul 2028 şi dobânda variabilă calculată ca suma dintre rata dobânzii de referinţă a BNR şi o marjă fixă de 5,5%.

Citeşte Măsurile de austeritate nu fac faţă cheltuielilor bugetare