Mediul de afaceri, adaptat provocărilor economice din pandemie

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 11 noiembrie 2020

Liviu Rogojinaru

Liviu Rogojinaru

Ministerul Economiei, Ener­giei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) gestionează acum peste 50.000 de firme care au accesat programele de finanţare a IMM-urilor şi a companiilor mari, număr care este cu mult mai mare decât toate firmele care au accesat fonduri europene în ultimii 13 ani, a afirmat Liviu Rogojinaru, secretar de stat în ministerul respectiv.

Declaraţia lui Liviu Rogojinaru a fost făcută în cadrul celei de-a opta ediţii a conferinţei "Business Chalenge" în care secretarul de stat s-a referit şi la măsurile finanţate de guvern în baza OUG 130/2020, act normativ modificat prin OUG 174/2020.

În privinţa măsurii 1, prin care au fost finanţate cheltuielile cu chiriile şi utilităţile ale microîntreprinderilor şi pentru care nu a fost consumată toată suma alocată, Liviu Rogojinaru a spus că speră că aceasta va fi redeschisă, dar acest lucru nu ţine doar de o decizie politică, ci şi de Comisia Europeană.

"Nu ne bucură dacă ne rămâne un euro nefolosit, ci suntem interesaţi să dăm la cât mai multe firme bani. Încercăm să dăm până la ultimul euro către companii pentru ca să reziste. Noi trebuie să gestionăm 50.000 de firme cărora trebuie să le dăm bani, iar salariaţii statului care semnează contractele răspund de ceea ce fac", a spus secretarul de stat Liviu Rogojinaru.

Referitor la Măsura 2 privind sprijinul pentru capitalul de lucru al IMM-urilor, domnul Rogojinaru a precizat că suma iniţială de 350 milioane euro a fost suplimentată de Ministerul Fondurilor Europene cu 600 milioane euro, iar în acest moment este convins că toate firmele care sunt înscris în program şi sunt eligibile vor primi finanţarea necesară.

"Din cele 22263 firme înscrise pe măsura 2, elibigile sunt 17650 de companii, care vor intra în analiză. În principal, firmele, care nu au fost selectate, sunt neeligibile din punct de vedere fiscal. Dar vor fi la dispoziţie cinci zile pentru cei respinşi ca să facă contestaţii în urma notificărilor primite. Am făcut totul pe repede-înainte, dar controlul trebuie să îl facem. Şansele sunt foarte mari să reuşim ca să putem să dăm drumul la bani. Banii de la MFE şi MF vin către noi, noi trimitem către agenţii, agenţiile trimit către bănci, care notifică beneficiarii. În privinţa eligibilităţii, menţionez că în privinţa măsurii 3 - finanţarea pentru investiţii -, eligibilitatea este foarte influenţată de coparticipare, de cofinanţare pentru granturile pentru investiţii", a precizat Liviu Rogojinaru.

În privinţa anexelor la măsura 3, el a arătat că aceste vor trece celm mai târziu săptămâna viitoare prin şedinţa de Guvern şi vor fi comunicate rapid către beneficiari, pentru ca antreprenorii să îşi facă repede un plan de afaceri.

Guvernul nu are fondurile necesare pentru investitorii pe Start-up Nation

Secretarul de stat din cadrul MEEMA a mai spus că Executivul încearcă să dea drumul la începutul anului viitor programului Start-up Inovation, fostul Start-up Nation, să internaţionalizeze produsele româneşti şi să convingă concernele europene care îşi relochează unităţile de producţie din China să le aducă în ţara noastră.

Domnul Rogojinaru a estimat că un alt program destinat IMM-urilor, Electric-up, va avea 2000 de aplicanţi pentru granturi maxime de 100.000 euro, iar draftul ghidului privind aplicarea la acest program şi acordarea finanţării va fi gata la sfârşitul acestei săptămâni.

În privinţa IMM Invest, el s-a declarat mulţumit de modul în care este implementat programul, dar a atras atenţie antreprenorilor care se aşteaptă să primească banii a doua zi de la semnarea contractului.

"Sunt zeci de mii de firme, bănci selecţionate şi nu este deloc simplu. Presiunea companiilor este mare, dar trebuie să facem lucrurile normal şi legal. Noi gestionăm un fel de sărăcie, iar Guvernul face eforturi fantastice să găsească bani pentru toată lumea şi să mulţumească pe toată lumea, inclusiv pe cei de la Start-up Nation care sunt neplătiţi.

Banii sunt scumpi, sunt rari. Presiunea pe angajator este foarte mare şi noi înţelegem acest lucru. Dar trebuie să avem de unde, ca să avem cum să plătim", a spus Liviu Rogojinaru.

Din păcate, antreprenorii susţin că sunt încă probleme pe anumite programe. Astfel, conform lui Bogdan Hossu, director general al Wise Finance Solutions, problema principală pe măsura 2 privind capitalul de lucru este suplimentarea bugetului iniţial de 350 milioane euro.

"Măsura 3 pentru IMM-uri se va deschide cel mai târziu în luna decembrie. Ajutorul nerambursabil este între 50.000 şi 200.000 euro, iar contribuţia financiară a solicitantului, în afara Bucureştiului este de 15% şi 30% în zona Bucureşti - Ilfov. Aici e o chichiţă pe partea de punctaj, deoarece pentru a primi finanţarea solicitanţii din afara zonei Bucureşti-Ilfov ar trebui să ai o contribuţie proprie minimă de 35% din valoarea proiectului, iar în Bucureşti-Ilfov o contribuţie de minimum 45%. Bugetul este de 550 milioane euro pentru toată ţara. În privinţa programului de digitalizare a IMM-urilor, contribuţia proprie este de 10%, vor fi restricţii pentru anumite domenii de activitate, dar aşteptăm în acest sens informaţii de la ministerul de resort. Referitor la Start-up Nation, ştiu că se doreşte repornirea programului în acest an. Dacă în următoarele două săptămâni vor publica ghidul final, programul va începe în luna decembrie. Dacă nu va fi publicat, atunci Start-up Nation va fi lăsat pentru anul viitor", a spus Bogdan Hossu.

Programele pentru procesarea produselor alimentare - o necesitate

Sursa crizei economice are la bază o criză de încredere din partea consumatorilor, a susţinut Tănase Stamule, consilier de stat în domeniul economic în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

"Cetăţenii şi-au schimbat comportamentul de consum şi asta a generat criză economică pe mai multe zone ale economiei. Toate proiectele aprobate sunt în direcţia creşterii încrederii cetăţenilor în sistem, de a nu bloca fluxurile economice şi pentru ca economia să îşi continuie activitatea. De aceea, prima direcţie de acţiune a fost IMM Invest, program ce are 15,3 miliarde lei acordaţi până astăzi şi credem că până la sfârşitul anului se va consuma tot plafonul de 20 miliarde lei. A doua direcţie a fost a bunurilor de consum pe termen lung. Aici discutăm despre industria auto şi industria construcţiilor civile. În starea de urgenţă, românii nu mai doreau să cumpere maşini şi case. Cei de la Dacia şi Ford s-au reinventat în perioada asta, în condiţiile în care industria auto are o pondere de 18% din PIB. Pe construcţiile civile am adoptat programul Noua Casă, deoarece şi această industrie are o pondere foarte mare în PIB. A treia direcţie pe care ne-am concentrat a fost a investiţiilor publice. Am plătit 35 miliarde lei pe şantierele destinate investiţiilor publice. CNAIR a îmbunătăţit relaţia cu constructorii, iar firmele şi-au continuat proiectele şi au creat valoare adăugată", a afirmat Tănase Stamule.

Referitor la ponderea industriei auto în PIB, consilierul de stat a precizat că nu e bine să fii dependent mult de o singură industrie, dar ponderea auto va scădea în momentul apariţiei mai multor afaceri în alte domenii: IT&C, agribusiness, industria chimică, industria metalurgică, industria de apărare.

Consilierul de stat a recunoscut că mai sunt sectoare pe care Guvernul nu le-a ajutat pe cât şi-a dorit, dar că programele de sprijin vor continua pentru acestea. Astfel, în sectorul HoReCa vor fi menţinute voucherele de vacanţă şi vor fi acordate granturi din fondurile europene.

"În viitor avem un plan de relansare economică bazat pe trei piloni: fondurile naţionale, fondurile europene pe redresare şi rezilienţă şi fondurile structurale, unde avem cea mai mare componentă pentru IMM-uri. Pentru IMM-uri sunt două linii mari de acţiune: digitalizarea şi economia verde, circulară, iar pentru astea sunt foarte mulţi bani. O altă zonă în care ne vom concentra este legată de industria procesatoare din alimentaţia publică. Am făcut o analiză pe balanţa comercială pe perioada mai-iunie, avem un deficit uriaş pe zona de procesare şi e nevoie să creştem producţia internă pe zona alimentară, pentru că importăm masiv din Ungaria şi Cehia. De aceea, vom stimula microproducţia industrială din zona agrară. Sunt 5-6 miliarde de euro alocaţi pentru acest sector", a spus Tănase Stamule.

Consilierul de stat a spus că filiera de aprovizionare este problematică din cauza lipsei de asociere a agricultorilor şi că guvernul a prevăzut în Planul Naţional de Rezilienţă şi Recuperare (PNRR) 600 milioane euro pentru construirea de depozite regionale pentru legume şi fructe, poentru a îmbunătăţi colectarea şi calitatea produselor colectate. De asemenea, vor fi oferite şi produse financiare pentru achiziţionarea legumelor şi fructelor din localităţile situate pe o anumită rază în jurul depozitelor respective, iar în final vor fi construite şi fabrici de gemuri, de bulion şi conserve, care vor acoperi o parte din deficitul actual.

IMM Invest - un program de succes, bazat pe diversificarea activităţii de către antreprenori

Referitor la viitoarea construcţie bugetară, consilierul de stat a precizat:

"Nu vom modifica Codul fiscal. Nu vom creşte taxele, nu vom face revoluţii fiscale aşa cum au făcut alte guverne. Noi dorim creşterea bazei de impozitare prin digitalizarea ANAF. Deficitul de anul viitor are câteva componente. Prognoza Comisiei Europene ne duce la un deficit de 10%. Prognoza nu ţine cont de anumite componente, cum ar fi creşterea pensiilor (nu va opera creşterea de 20% prevăzută de lege pentru anul viitor), PNRR - care va compensa bugetul de investiţii, care va compensa deficitul şi ne va permite să nu creştem taxele. În prognoze sunt elemente care nu mai sunt de actualitate, cum ar fi legile populiste care ar trebui să intre în vigoare anul viitor, dar a căror aplicare va fi amânată de viitorul Parlament. Nu creştem taxele, ştim să gestionăm bugetul, însă vom digitaliza ANAF, vom conecta toate casele de marcat la ANAF, avem un gap uriaş de recuperat şi vom mări astfel veniturile la bugetul de stat. Nu îi vom ierta pe rău-platnici".

El a mai spus că Guvernul nu are niciun interes să revină la starea de urgenţă, deoarece această stare, în primăvară, a dus la o pierdere de 3% din PIB.

În această perioadă atipică, IMM-urile s-au adaptat foarte uşor la noile cerinţe de finanţare a activităţii şi s-au reinventat în anumite domenii, a susţinut Laura Daniela Mihai, director al Direcţiei Clienţi Mari din cadrul CEC Bank.

"Am observat că IMM-urile reuşesc să îşi recalibreze din timp, din mers strategiile şi obiectivele pe termen scurt, că reuşesc să îşi identifice liniile de business noi, ceea ce înseamnă că trebuie să ne păstrăm optimismul şi să considerăm că, odată cu depăşirea anului 2020, prin prisma tuturor informaţiilor pe care le avem, anul 2021 ne va aduce un climat de stabilitate din punct de vedere al pandemiei, un climat în care mediul de afaceri din România îşi va putea derula afacerile proprii la cotele pe care şi le doreşte", a spus Laura Mihai.

Domnia sa a precizat că CEC Bank a fost finanţator în cadrul tuturor programelor guvernamentale lansate: IMM Invest (cu peste 1300 de credite acordate), Noua Casă (peste 1000 de credite acordate) şi va fi prezent şi la programul privind schema de ajutor pentru IMM-uri şi întreprinderile mari.

Din punctul de vedere al băncii, nu s-au înregistrat multe solicitări respinse, deoarece criteriile pentru IMM Invest au fost clare, pentru că toţi parametrii financiari au fost raportaţi la o perioadă non-criză, non-covid, adică la 31 decembrie 2019. Mai mult, firmele trebuiau să înregistreze capitaluri pozitive, iar acest indicator a facilitat acordarea creditelor şi continuarea finanţărilor.

Prioritară pentru sectorul antreprenorial în această perioadă este reinventarea, susţine Dan Berteanu, CEO Bittnet Training & VP of Education, Bittnet Group.

"Fiecare dintre noi, dintre antreprenori, trebuie să înţelegem în ce fază ne aflăm cu business-ul şi ce trebuie făcut sau schimbat. Apoi trebuie să ne schimbăm modul în care facem bani, în care ne raportăm la business. (...) Din punctul meu de vedere, antreprenoriatul şi pătura asta antreprenorială reprezintă coloana vertebrala pe care ar trebui să se construiască şi să se dezvolte o economie solidă. Avem nevoie de fonduri europene, de finanţare, de mari companii, dar dacă vrem să creştem economic trebuie să susţinem antreprenoriatul. Totodată trebuie să clarificăm ce problemă rezolvăm în piaţă, ce dorim să schimbăm cu produsul nostru, apoi dacă ceea ce producem funcţionează şi aduce rezolvare în relaţiile cu clienţii, iar în cele din urmă care este preţul maxim la care ne putem permite să vindem, pe care îl acceptă piaţa", a spus Dan Berteanu.

El a afirmat că în majoritatea cazurilor, 75% din decizia de cumpărare se întâmplă şi e luată înainte ca acel cumpărător să contacteze vânzătorul, iar 90% din cumpărare se întâmplă în mediul controlat de marketing şi se termină în sectorul controlat de vânzări.

Antreprenorii participanţi la conferinţă au menţionat că pentru a trece peste această perioadă, a fost nevoie de diversificarea business-ului, de intrarea companiilor respective, cu sprijinul fondurilor europene, şi în alte domenii de activitate, fapt care le-a asigurat frontul de lucru necesar în ciuda crizei economice generate de pandemie.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Rogojinaru bare câmpii ca Orban.

    Cum sa spui că nu sunt bani pentru Start-up Nation? Unde sunt miliardele de la UE? 

    Daca nu avem bani pentru IMMuri, cum se face că avem bani de fregate, armament de la americani și altele similare? 

    E vrăjeală curata.

    Guvernul României vrea fascism-progresism fara sa scoată banul... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro